Sebastian Rusu

Jurnalist de politică externă

Situaţia incertă din Estul Ucrainei şi presiunea constantă din regiune a Federaţiei Ruse sunt două aspecte care ar trebui să determine clasa politică de la Chişinău să accelereze relaţiile cu binomul UE-NATO, pentru pregătirea cadrului unei viitoare pre-aderări a Republicii Moldova în spaţiul euro-atlantic.

Rezultatele pozitive pe care Republica Moldova le-a obţinut în ultimii ani în cadrul Parteneriatului Estic şi care implicit au dus la parafarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb cu UE sunt pe cale să fie spulberate de problema corupţiei generalizate şi de incapacitatea cabinetului minoritar condus de Chiril Gaburici, de a prezenta soluţii concrete pe această temă Bruxellesului.

Deşi preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a părut indiferent la recentele plecări din formaţiunea sa către proiectul politic al lui Iurie Leancă, a pus în practică o strategie greşită de PR politic prin obstrucţionarea într-o primă fază a oamenilor din echipa fostului premier moldovean în construcţia Partidului Popular European din Moldova (PPEM).

În urmă cu aproximativ o lună de zile, scena politică de la Chişinău marca demisia din PLDM a fostului premier Iurie Leancă sub pretextul coaliţiei perverse dintre PLDM, PDM şi PCRM şi implicit al căderii sale la votul pentru investitură din plenul moldav care a  ales să meargă pe mâna lui Chiril Gaburici.

În aproximativ două săptămâni, cetăţenii din cadrul Unităţii Teritorial- Autonome Găgăuzia sunt chemaţi la urne pentru a-şi desemna viitorul başkan (n.r. guvernator) pentru următorii 4 ani. Din punct de vedere administrativ, instituţia başkanului este cea mai importantă din Găgăuzia întrucât acesta devine automat membru în cadrul Executivului de la Chişinău,  confirmat prin decret prezidenţial de către şeful statului moldovean.

Vezi mai multe