Sebastian Rusu

Jurnalist de politică externă

Protestele din ultimele  săptămâni din PMAN (Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău) reprezintă un semnal serios de alarmă pentru stabilitatea politică a Republicii Moldova şi implicit pentru liderii AIE-3, care nu par să conştientizeze faptul că amânarea reformelor structurale vor induce un faliment greu de suportat de către cetăţenii moldoveni.

Instabilitatea politică de la Chişinău şi incapacitatea clasei politice pro-europene de a genera o agendă clară şi concisă de priorităţi care să aibă drept ţintă reformarea statului riscă să transforme Republica Moldova într-un stat eşuat la graniţa dintre UE şi Federaţia Rusă

Viitorul  european al Republicii Moldova a fost în ultimii 3 ani doar un subiect de PR politic în campaniile electorale de la Chişinău, folosit de liderii formaţiunilor pro-europene doar pentru a cosmetiza o realitate diferită de cea prezentată la Bruxelles unde corupţia,  sifonarea banului public şi anchilozarea Justiţiei în carapacea sovietică, pun sub semnul incertitudinii aderarea la UE a societăţii moldoveneşti.

Misiunea  Executivului condus de Valeriu Streleţ ar putea deveni  dificilă în contextul   în care nu va face din lupta anti-corupţie şi implicit din modernizarea Justiţiei o  strategie care  să schimbe  în plan extern percepţia investitorilor şi creditorilor străini (FMI, BERD) despre Republica Moldova.

Liderii  partidelor pro-europene de la Chişinău continuă să adâncească criza politică şi economică de la Chişinău, prin indecizia de a forma o noua coaliţie care să dea stabilitatea necesară formării unui nou cabinet, după eşecul lamentabil al alianţei PLDM-PDM-PCR, în susţinerea cabinetului minoritar condus de Chiril Gaburici.

Vezi mai multe