În aşteptarea raportului final privind măsurile din spitale după controalele din luna noiembrie, raport promis de ministrul Sănătăţii pentru ziua de marţi, am analizat secvenţe din conferinţa de presă susţinută sâmbără seară de noua „stea” a politicii româneşti.
Prima şedinţă din legislatura 2020-24 a Parlamentului aduce aminte de efervescenţa anului 1990, când democraţia românească renăştea fără reguli scrise. Atunci, ca şi acum, nu era deloc estetic haosul care domnea peste senatori şi deputaţi, însă a fost un pas înainte pentru democraţie. Prin prisma componenţei sale, noul Parlament furnizează motive de optimism în legătură cu viitorii patru ani.
Formaţiunea politică pe care unii formatori de opinie o considerau până mai deunăzi în marja de eroare a sondajelor electorale este pe cale de a reuşi o performanţă notabilă: accederea cu propriul contingent de membri în Parlamentul României. De ce, însă, prea puţini au prevăzut această evoluţie?
Pe parcursul zilei de luni, doamna avocat Mariana Stancu-Ţipişcă a ilustrat ce înseamnă să angajezi în funcţia de purtător de cuvânt al unei instituţii publice o persoană cu abilităţi de comunicare cu mult sub standardele absolvenţilor de facultăţi de profil şi cu o atitudine cel puţin nepotrivită în relaţia cu presa.
În epoca digitală a ştirilor false, lansate în mediul online cu intenţia de a dezinforma, este cel puţin la fel de grav fenomenul falsificării propriei istorii naţionale. În fapt, aceiaşi oameni care vehiculează teorii istorice fanteziste sunt cei mai predispuşi să creadă ştiri manipulate maliţios.
