Manuel Stănescu

Istoric

Eram în ultimul an de şcoală generală când a avut loc revoluţia şi ulterior evenimentele care au culminat cu mineriada din iunie 1990. Din fericire, sub influenţa bunicilor mei, cei care m-au crescut şi care au suferit cumplit în perioada regimului comunist, am înţeles de timpuriu tragedia acestei naţiuni. Cu toate astea, în acei ani teribili aveam din plin ceva ce astăzi îmi lipseşte cu desăvârşire.

Să recunoaştem că sintagma este cât se poate de potrivită: Balcanii au fost în permanenţă un spaţiu în care determinismul istoric a dus la un amestec exploziv de rase, religii şi naţionalisme agresive.

Prima mea reacţie la necazul cucoanei Vasilica, ce-şi cheltuie bănuţii de la stat (vreo 5000 de lei pe lună) doar pe coafor şi e ţinută în viaţă de soţ şi părinţi a fost una, să mă ierte doamnele şi domnişoarele, eminamente misogină. E limpede că parlamentarii ar trebui să fie bărbaţi, eventual cu chelie. Doar aşa ar putea, sărăcuţii, să supravieţuiască.

Ambasadorul Federaţiei Ruse a declarat senin, de curând, că în 1944 România a fost „eliberată” de Armata Roşie. Cu alte cuvinte, între răposata Uniune Sovietică şi Rusia domnului Putin există o legătură directă, recunoscută ca atare, iar puterile occidentale au o mare problemă. Au oferit legitimitate acestui stat în trecut. Mă întreb dacă nu o fac şi acum.

Modifică Setările