„Ok, am luat. Ce naiba fac eu de acum? Cu ce mă întreţin eu acolo? Unde o să stau? Ce o să mănânc?”. Aceste întrebări îmi frământau mintea încă din seara în care am aflat că am luat la facultate.
E greu să fii corect în România! E greu, uneori e frustrant, însă e musai! Dacă vrem să schimbăm societatea în care trăim, trebuie să reacţionăm, folosind armele oferite de democraţie, împotriva celor care, prin sfidare şi nesimţire, cred ne pot umili fără ca noi sa facem ceva.
Cedasem. Eforturile părinţilor mei nu puteau fi răsplătite de mine aşa cum ei îşi doreau. După 3 ani în care încercasem să iau examenul de admitere la facultate ajunsesem să cred ceea ce mulţi din jurul meu spuneau, şi anume, că sunt prost.
În fiecare zi mă trezeam la 7. Găseam pe masa din bucătărie o felie de pâine cu gem de casă şi o cană cu ceai. De multe ori nu mai mâncam pâinea, ci mă mulţumeam cu linsul gemului în timp ce îmi savuram ceaiul de tei.
„Interlopii sunt oameni”, spunea Clămparu într-un interviu acordat celor de la Kanal D şi avea dreptate. Sunt oamenii de lângă noi şi pe unii chiar îi considerăm modele de urmat. Au bani, putere, influenţă, poliţia la picioare, maşini, gagici etc. Sunt şmecheri!
