Doina Ruşti

Prozatoare

Să fii simpatic şi motivat - iată două condiţii ale şefiei. Asta pentru că tot am vorbit ieri seară despre Caţavencu şi despre ascensiuni. Poate de-aia, în dimineaţa aceasta mi-a venit în minte o povestire culeasă de Sim. FL. Marian, din satul Ilişeşti (Suceava). Bineînţeles, datează tot din epoca aceea, plină de naivităţi, mai precis de pe la final de secol al 19-lea.

„Rinocerii“ lui Eugen Ionesco şi opinia lui Cristi Nedelcu despre Berenger m-au făcut să mă gândesc la universul aberant dintr-o poveste culeasă pe la 1874. Iar aici trebuie sa vă spun că este interesant şi locul de unde a răsărit această poveste, anume, de pe valea Mostiştei (jud Ilfov), o zonă plină de istorie, cu numeroase şantiere arheologice. Pe-aici a fost atestată „Cultura Tei“, de exemplu.

Livada cehoviană şi viziunea Adrianei Irimescu (Titieni) despre Andreevna - iată un punct de unde încep întrebările despre tradiţie. Bineînţeles, când vine vorba despre moşteniri, te gândeşti imediat că vei fi demn de ele, că vei respecta efortul înaintaşilor. Să nu ne batem joc de istorie, să nu lăsăm să se ruineze cetăţile strămoşilor!

Bianca Burţa-Cernat l-a ales pe Dolgoruki, personajul din Adolescentul lui Dostoievski, şi, ascultând-o, mi-am dat seama din nou că am mai mare încredere în moştenirea genetică decât în şcoli. Sunt gata să-l las în urmă pe Piaget şi să mă dau iarăşi de partea lui Chomsky.

La întâlnirile din Librarium, de săptămâna asta, Florin Saiu mi-a spus povestea lui Pan Wołodyjowski, din romanul lui Sienkiewicz, personaj devotat şi plin de patos, îndrăgostit şi, în fine, de acea frumuseţe morală care face din el un model romantic.

  • Doina Ruşti a publicat un nou articol acum 3 zile

    Între basmele invocate în mod constant de-a lungul istoriei noastre literare se află şi Frumoasa din Lapte, despre care paşoptiştii vorbesc ca şi cum ar fi fost un basm unanim cunoscut, dar care de fapt nu apare integral decât la Cantemir, în Istoria ieroglifică. De la el aflăm că eroul principal al basmului este un mărunt vrăjitor, de fapt un ţirulic, ceea ce în limba veche desemna astăzi căutata meserie de chirurg.

  • Doina Ruşti a citit acum 3 zile

    Între basmele invocate în mod constant de-a lungul istoriei noastre literare se află şi Frumoasa din Lapte, despre care paşoptiştii vorbesc ca şi cum ar fi fost un basm unanim cunoscut, dar care de fapt nu apare integral decât la Cantemir, în Istoria ieroglifică. De la el aflăm că eroul principal al basmului este un mărunt vrăjitor, de fapt un ţirulic, ceea ce în limba veche desemna astăzi căutata meserie de chirurg.

  • Doina Ruşti a publicat un nou articol acum 10 zile

    Işlicul, în forma lui globulară, este tipic românesc. Nu mă refer la cuvânt, ci la acea căciulă, ca un balon, de dimensiuni impresionante. Deseori am auzit vorbindu-se despre originile turceşti ale işlicului, deşi  trebuie spus că acest cuvânt desemna, atât în Balcani, cât şi la poloni sau în Rusia, o serie de căciuli, de forme diferite, e adevărat, toate impunătoare, unele importate de la turci.

  • Doina Ruşti a publicat un nou articol luna trecuta

    Pentru că săptămâna trecută v-am întristat, povestind despre zburător, şi despre efectele lui malefice, m-am hotărât să găsesc un soluţie. Şi ce credeţi? Printre vechile remedii vrăjitoreşti ale românilor, am dat de o reţetă bună pentru a-l pune pe zburător cu botul pe labe.

  • Doina Ruşti a publicat un nou articol luna trecuta

    Pare doar un nume exotic, iar cine a citit Homeric îl  poate crede ficţional, inventat de mine pentru a da culoare romanului. Totuşi, a existat o Ciptoreanca, demult, în misteriosul secol al 18-lea, pe unde adeseori îmi fac plimbările. Numele ei întreg era Casandra Ciptoreanca. Chiar pare născocit, nu-i aşa?!

Vezi mai multe