Doina Ruşti

Prozatoare

Pe vremuri exista un întins cartier al Bucureştiului, numit plasa Gorgani, care pornea de la Cişmigiu şi se oprea aproape de Cotroceni. Era de fapt un ţinut, format din 14 mahalale, mai mari sau mai mici, adică din comunităţi strânse în jurul unei biserici. Inima acestui cartier era chiar mahalaua Gorgani, situată aproximativ vizavi de Cişmigiul de azi, în jurul marelui Gorgan, despre care tocmai am scris în romanul Homeric.

Se spune că odată doi draci tineri s-au îndrăgostit de aceeaşi femeie, din cetatea Sucevei. Dragostea lor era atât de aprinsă, încât n-a putut s-o oprească nici măcar Scaraoţchi. Ei îşi petreceau mai tot timpul printre oameni, încercând să cucerească inima acelei femei. Unul îi umplea grădinile de flori, iar celălalt - casetele de bijuterii.

Despre obiectele protectoare se poate vorbi mult. O mărgică ţinută în buzunar, o cruciuliţă sfinţită, un sacou norocos etc. În vremurile mai vechi, europenii purtau în buzunare şi alte artefacte benefice. Avocaţii îşi făceau rost de-o limbă de cameleon, femeile speriate îşi puneau la gât mărgele din oase de bufniţă, vindecătorii prizau pulbere de buruieni, ca să-şi sporească puterile.

Fiecare profesor, indiferent de valoarea lui, se poate lăuda cu elevii pe care i-a învăţat carte şi care nu l-au uitat. E un sentiment mişcător pentru un dascăl să-şi vadă foştii discipoli ajunşi oameni care cred încă în valorile pe care le-au împărţit cândva. Asta îl recompenseză, într-un fel.

  • Doina Ruşti a publicat un nou articol acum 5 zile

    Între basmele invocate în mod constant de-a lungul istoriei noastre literare se află şi Frumoasa din Lapte, despre care paşoptiştii vorbesc ca şi cum ar fi fost un basm unanim cunoscut, dar care de fapt nu apare integral decât la Cantemir, în Istoria ieroglifică. De la el aflăm că eroul principal al basmului este un mărunt vrăjitor, de fapt un ţirulic, ceea ce în limba veche desemna astăzi căutata meserie de chirurg.

  • Doina Ruşti a citit acum 5 zile

    Între basmele invocate în mod constant de-a lungul istoriei noastre literare se află şi Frumoasa din Lapte, despre care paşoptiştii vorbesc ca şi cum ar fi fost un basm unanim cunoscut, dar care de fapt nu apare integral decât la Cantemir, în Istoria ieroglifică. De la el aflăm că eroul principal al basmului este un mărunt vrăjitor, de fapt un ţirulic, ceea ce în limba veche desemna astăzi căutata meserie de chirurg.

  • Doina Ruşti a publicat un nou articol acum 12 zile

    Işlicul, în forma lui globulară, este tipic românesc. Nu mă refer la cuvânt, ci la acea căciulă, ca un balon, de dimensiuni impresionante. Deseori am auzit vorbindu-se despre originile turceşti ale işlicului, deşi  trebuie spus că acest cuvânt desemna, atât în Balcani, cât şi la poloni sau în Rusia, o serie de căciuli, de forme diferite, e adevărat, toate impunătoare, unele importate de la turci.

  • Doina Ruşti a publicat un nou articol luna trecuta

    Pentru că săptămâna trecută v-am întristat, povestind despre zburător, şi despre efectele lui malefice, m-am hotărât să găsesc un soluţie. Şi ce credeţi? Printre vechile remedii vrăjitoreşti ale românilor, am dat de o reţetă bună pentru a-l pune pe zburător cu botul pe labe.

  • Doina Ruşti a publicat un nou articol acum 2 luni

    Pare doar un nume exotic, iar cine a citit Homeric îl  poate crede ficţional, inventat de mine pentru a da culoare romanului. Totuşi, a existat o Ciptoreanca, demult, în misteriosul secol al 18-lea, pe unde adeseori îmi fac plimbările. Numele ei întreg era Casandra Ciptoreanca. Chiar pare născocit, nu-i aşa?!

Vezi mai multe