Daniela Raţiu

Scriitor

Da, ştiu, veţi spune că alăturarea, chiar şi în prezenţa lui versus, este deplasată. Am văzut la Astra Film Festival de la Sibiu ultimul documentar al lui Vitaly Mansky „Martorii lui Putin“, 2018. Nu de puţine ori, pe durata documentarului, m-am gândit la Dragnea. Nu mi-am propus să mă gândesc la el, însă imaginea lui a răsărit între frame-uri, insidioasă şi insistentă. Este ceva în film care îi aseamănă. Sunt prădători politici.

Ptiu! Ce căldură?! Aerul e atât de uscat că şi băzâitul unei muşte se aude chinuit, parcă. Biata de ea!, parcă nici ea nu mai poate străbate aerul uscat. Îşi simte ceafa udă leoarcă, îşi scoate şervetul de pânză, pe care l-a confiscat de la bodega unde a mâncat ciorba de burtă cu mult usturoi, şi se şterge pe ceafă. Îi pute ceafa a usturoi, că se şterge cu şervetul ăsta de juma` de oră de când stă ca prostu` să îl aştepte pe Ghiţă.

A fost odată ca niciodată/este/va fi o ţară Utopia. România, situată în Europa de Est, parte din fostul bloc comunist. În profunzimile ei abisale este încă parte a blocului comunist. În acest text îi vom spune doar Utopia, cu accentul pe a, pentru simplificare, dar şi pentru a respecta adevărul. Desigur, materia din care e făcut adevărul e fluidă, fragilă, ca şi cum îţi curge mereu printre degete.

Nimeni nu mai avea nicio scăpare. Cu atât mai mult cei care erau bănuiţi că nu ar adula Preamăritul Sân. Cu toţii, femei sau bărbaţi, erau târâţi în faţa uriaşului sân aflat în piaţa centrală a oraşului. Acolo, toţi trebuiau să se închine uriaşului Preamăritului Sân. Circulau tot felul de zvonuri despre o închisoare în afara oraşului, unde cei vinovaţi de hulă erau înfometaţi, torturaţi şi omorâţi în cele din urmă. O dictatură sângeroasă.

Caniculă. Curtea IPJ Timiş este inundată de soare. Intrăm pe o poartă laterală, trecând pe lângă o bisericuţă de lemn. În curte plin de maşini pe care scrie Poliţia. La vorbitor, despărţiţi de un geam securizat, noi, şi, dincolo de sticlă, ea, Nalan Oral. Înainte de a pleca de acasă, unul dintre prieteni îmi spune în glumă la telefon să îmi pregătesc nişte schimburi că poate nu mai plec de acolo.