Dr. Dan

Medic specialist Hematologie/Oncologie

„Dumnezeu nu-ţi dă mai mult decât poţi duce”. Aşa spunea bunica. Mi-a rămas în minte. Încercări sunt peste tot. Nimeni nu are o viaţă perfectă şi fără griji. Ca medic, mai ales ca oncolog, mă lovesc zi de zi de oameni cu greutăţi adevărate. Cred că dintre greutăţile vieţii cele mai dificile sunt cele de sănătate. Când vin acasă după o zi de muncă la spital nu mă pot plânge de nimic.

Eram încă un copil. Eram plin de viaţă. Nimic rău nu mi se putea întâmpla. Eram nemuritor. Aşa m-a prins Revoluţia, la 18 ani, în anul I de facultate. Ţin minte cum ascultam cu toată familia radioul bruiat să aflăm ce s-a mai întâmplat la Timişoara. Europa Liberă, Vocea Americii, acestea erau posturile care ne ajutau să păstram un dram de demnitate şi de iluzie că şi noi suntem dizidenti, că facem şi noi „ceva”.

Îmi amintesc şi acum când am văzut prima dată filmul „Planeta maimuţelor”. Primul film din serie, cel din anii `60-`70. Eram copil, eram la  ţară la mamaia, în Argeş. Mamaia avea un televizor mic sport, alb-negru, bineînţeles. Copii în pijamale, în vârful patului, eu, sora mea Mihaela, verişorii noştri Mugurel şi Gabi, toţi cu ochii zgâiţi la ecranul mic alb-negru.