Claudiu Vrînceanu

Economist

Felul în care se poartă guvernul Dăncilă cu pensiile private ale românilor este distructiv nu doar la nivel economic sau în planul bogăţiei populaţiei, ci are, de asemenea, un impact puternic la nivel micro, în viaţa socială a unei firme, influenţând direct relaţiile personale şi profesionale între cetăţeni, mai precis legătura de încredere dintre angajatori şi angajaţi.

Execuţia bugetară pe anul 2017 va rămâne un subiect neasumat politic de niciun demnitar. Zgomotul generat de schimbările de miniştri a acoperit mediatic acest bilanţ negativ al guvernului care reprezintă o lecţie economică despre cum să nu gestionezi o ţară în vremuri de creştere economică rapidă.

Iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie. Cele şapte luni ale Executivului Mihai Tudose vor rămâne în istorie ca o perioadă invizibilă, lipsită de transparenţă, aşa cum a fost întreaga carieră politică a celui care a condus guvernul în această perioadă.

Aşa cum la nivel personal avem cu toţii tot felul de obiective la început de an, merităm în egală măsură, ca cetăţeni, antreprenori, proprietari de capital, să gândim macro în priorităţi globale care influenţează, de fapt, viaţa noastră de zi cu zi, avuţia, credibilitatea şi libertatea economică.

2017 a fost un an paradoxal din punct de vedere economic: deşi mediul de afaceri a avut 12 luni bune (creşteri ale cifrei de afaceri, tranzacţii încheiate, investiţii private noi, angajări, apetit pentru extindere internaţională), dinspre instituţiile publice au venit o serie de măsuri şi decizii caracterizate de antreprenori şi investitori prin cuvinte ca „haos“, „instabilitate“, „lipsă de predictibilitate“, „involuţie fiscală“.

Modifică Setările