Lacrima Andreica

Ziarist

Brexit nu este un şoc. Brexit este urmarea firească a educaţiei, a (lipsei) valorilor, a profitorilor erei informaţionale, a populiştilor care sunt atât de slabi încât cu victoria în braţe se scuză şi nu ştiu ce să facă. Oamenii ăştia au obţinut majoritatea voturilor pentru că majoritatea votanţilor s-au identificat cu aceşti politruci mediocri, cu alte cuvinte sunt la fel de mediocri, sau chiar mai mediocri decât ei.

În timp ce cenzura omoară libera exprimare în vest, acelaşi Occident îşi pune mass-media devenită câinele lipsei de democraţie pe urmele romilor din Pata Rât. Doar ca să acopere disperat grozăviile din ograda Europei. O încercare disperată a PR-iştilor rataţi ai proiectului european de a mai speria lumea cu „ţiganii“ şi românii. Vă ajunge curând din urmă minciuna folosită ca PR, domnilor!

Discuţiile despre Crăciunul furat sau nu, despre câte drepturi să manifeste sau nu minorităţile de oricare fel sau nu, sunt doar vârful unui colos de gheaţă, doar consecinţele alegerilor pe care noi, oamenii le facem de generaţii întregi. Bunicii noştri spuneau: „Dac-ai pune capul unui om sătul pe un cur de câine, ar turba câinele”

Cine crede că Germania este o ţară capitalistă ar putea avea o surpriză în teren. Copiii saxoni învaţă repede la şcoală că trăiesc într-o ţară a cărei formă de guvernământ este „socialismul de piaţă”. Una dintre implicaţiile directe ale acestui socialism de piaţă în plin teren este o mass-media bine controlată pe de o parte şi o asistenţă socială eficientă, pe de alta.

Pasiune, iubire, relaţie, familie, copii, viaţă, deziluzie, depresie, suferinţă, bucurie – nu, nu e o simplă înşiruire de termini aleatorii, ci însăşi existenţa noastră, aşa cum se scurge ea în fiecare zi. Sămânţa de viaţă care o mână mai departe: iubirea, atracţia femeie-bărbat şi rezultatele ei, deşi la fel de potrivit ar fi să spunem: consecinţele ei.