Alexandru Grumaz

Analist politico-militar

Ambasadorul american la Moscova, 1986-1991, Jack F. Matlock Jr., cel care a participat la cele două summituri de a Reykjavik şi de la Malta scria în memoriile sale: „După reuniunea de la Reykjavik, la Malta, s-au obţinut mai multe rezultate pozitive decât în oricare alt summit SUA-URSS, deşi nu au fost semnate documente“.

Conflictul din strâmtoarea Kerci, aflată sub controlul de facto al Rusiei, a creat o nouă criză între Moscova şi Kiev. Aşa se întâmplă atunci când politica internă se amestecă cu cea externă pentru a crea oportunităţi politicienilor. Ce va urma este imprevizibil sau este doar un scenariu win-win atât pentru pentru Moscova, cât şi pentru Kiev?

În memoriile sale, Ronald Regan dezvăluie că se plângea lui Nancy, soţia sa, de faptul că a trimis mai multe scrisori liderilor sovietici pentru a se întâlni cu aceştia şi nu a reuşit: Cum am să mă întâlnesc cu un oficial de rang înalt al URSS dacă ei continuă să moară în mandatul meu?(Brejnev în 1982, Andropov în 1984, Cernenko în 1985).

SUA, Anglia, Australia şi Noua Zeelandă au acuzat unitatea de informaţii militare a Rusiei (GRU) de efectuarea, în ultimii ani, a unei campanii de atacuri cibernetice extinse cu obiective diferite, inclusiv amestecul în alegerile prezidenţiale naţionale. Ministerul de Externe al Rusiei a respins acuzaţiile, numindu-le un produs de o bogată imaginaţie(!?).

Lumea se schimbă nu numai în SUA, dar şi în Europa, Orientul Mijlociu şi în Asia. Generalul McMaster, în funcţia de Consilier de Securitate Naţională al Preşedintelui SUA, în februarie 2018, spunea, la Conferinta pentru Securitate de la Munchen: „geopolitica se întoarce, după vacanţa politică ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial“.

  • Alexandru Grumaz a publicat un nou articol acum 25 zile

    Este cert că relaţia transatlantică trece prin momente grele, iar discuţiile de la Conferinţa de Securitate de la München au devoalat încă o dată, dacă mai era cazul, acest fapt. Este însă o falsă idee că între aliaţii europeni şi SUA există o divizare în cadrul NATO. Leitmotivul care generează aceste discuţii este procentul de 2 % alocat din PIB pentru armatele naţionale.

  • Alexandru Grumaz a publicat un nou articol acum 2 luni

    Europa a ignorat problemele de securitate de la sfârşitul Războiului Rece. Acum, UE încercă să-şi creeze propria viziune din rămăşitele lecţiilor Războiului Rece, dar poate Bruxelles să împingă integrarea în sfera de securitate tot mai sensibilă, atunci când naţionalismul populist creşte peste tot în continent, iar mişcările civice se transformă în partide?

Vezi mai multe