MAE: Raportul SUA privind drepturile omului conţine unele informaţii necorespunzătoare cu legislaţia română
0Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului în lume în anul 2009 conţine anumite generalizări în partea introductivă referitoare la România, iar unele informaţii nu sunt corespunzătoare cu prevederile legislaţiei române în vigoare, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
Raportul este bazat pe datele furnizate de ambasadele SUA din întreaga lume, examinând, detaliat, evenimentele şi acţiunile relevante în perioada de referinţă.
"MAE constată că elementele de evaluare din partea introductivă a raportului conţin anumite generalizări care nu corespund, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, cu informaţiile punctuale din secţiunile raportului, aceste evaluări generalizante fiind bazate pe un număr limitat de cazuri individuale identificate', anunţă comunicatul.
Ministerul de resor precizează că "există anumite puncte în care informaţiile apar ca fiind necorespunzătoare cu prevederile legislaţiei române în vigoare, precum şi cu practica administrativă". MAE dă ca exemplu situaţia în care copiii cetăţenilor români nu sunt înregistraţi la naştere, ei nu devin apatrizi.
"Structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor au asistat permanent persoanele fără acte de identitate în obţinerea acestora, după cum chiar raportul menţionează într-o secţiune ulterioară", precizează documentul.
De asemenea, ministerul de resort atrage atenţia că în raport există şi "anumite secţiuni unde informaţiile nu sunt actualizate în mod corespunzător", iîn acest sens fiind exemplificată secţiunea privind protecţia refugiaţilor în România.
"Deşi după publicarea raportului pentru anul 2008, MAE a semnalat aspectele necorespunzătoare referitoare la înfiinţarea Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă pentru Refugiaţi, de la Timişoara, aceleaşi informaţii sunt preluate şi în raportul pentru 2009. MAE reiterează că proiectul de la Timişoara este primul proiect din lume de acest fel (nu 'al doilea', aşa cum se menţionează în raport), succesul acestui demers fiind urmat de crearea unor facilităţi similare în alte părţi ale lumii şi de încurajarea statelor de a urma exemplul autorităţilor române', a precizat MAE.
În privinţa condiţiilor din Centru, prezentate drept "acceptabile", Ministerul Afacerilor Externe a subliniat că aceste condiţii sunt apreciate unanim ca fiind cele mai bune din lume şi că aceste aprecieri au fost reiterate, cel mai recent, cu ocazia Grupului de Lucru al Statelor de Relocare desfăşurat la Timişoara, la 10-11 martie.
Raportul defineşte România ca democraţie constituţională, iar procesul electoral este evaluat ca liber şi democratic. Se apreciază faptul că autorităţile române respectă în general drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi că legislaţia română nu permite abuzurile în domeniul drepturilor omului, aspect reflectat şi în practica generală a autorităţilor. Se menţionează, printre altele, faptul că: autorităţile au controlul civil asupra structurilor de forţă; continuarea reformei poliţiei; respectarea generală a libertăţii de expresie, inclusiv pe internet, şi a libertăţii presei, a libertăţii întrunirilor şi a libertăţii de asociere, a libertăţii de conştiinţă; eforturile guvernului în privinţa protecţiei refugiaţilor.
Principalele aspecte critice se referă la: condiţiile din închisori, ritmul lent de restituire a proprietăţilor, inclusiv ale comunităţilor religioase, încrederea publică în capacitatea puterii judecătoreşti de aplicare imparţială a legii, combaterea corupţiei, unele prevederi ale legii cultelor, discriminarea în societate faţă de anumite categorii de persoane (femei, copii, persoane cu dizabilităţi, minorităţile sexuale, persoane cu HIV)