Alegeri legislative tensionate în Macedonia

Campania electorală a fost marcată de violenţe între partidele albaneze, care concurează pentru a intra în parlament Cetăţenii macedoneni sunt chemaţi la urne duminică, în cadrul

Campania electorală a fost marcată de violenţe între partidele albaneze, care concurează pentru a intra în parlament

Cetăţenii macedoneni sunt chemaţi la urne duminică, în cadrul alegerilor legislative anticipate, convocate după eşecul de a adera la NATO la summitul de la Bucureşti.

Partidul conservator macedonean, condus de premierul Nikola Gruevski, a convocat acest scrutin după ce NATO a respins candidatura Macedoniei la Alianţă, din cauza opoziţiei Greciei, cu care Skopje are un diferend pe tema denumirii fostei republici iugoslave.

Premierul Gruevski mizează acum pe cota de popularitate a partidului său - peste 30% din intenţiile de vot, conform sondajelor - pentru a-şi consolida poziţia în parlament, unde coaliţia aflată la sfârşit de mandat nu dispune decât de o majoritate fragilă, de 62 de mandate din totalul de 120.

Dispute fără sfârşit

Crizele s-au amplificat însă la Skopje înaintea summitului de la Bucureşti. În martie, Partidul Democratic Albanez (DPA) a ieşit din coaliţia cu partidul conservator, reproşând guvernului că nu a recunoscut independenţa Kosovo.

Un alt partid albanez, Uniunea Democratică pentru Integrare (DUI), creditat cu 9,2% din intenţiile de vot, vrea să ia locul DPA în viitoarea coaliţie guvernamentală. DPA ar obţine 5,6% din voturi, potrivit sondajelor. Campania electorală a fost marcată de tensiuni interalbaneze în vestul Macedoniei, unde albanezii (care reprezintă circa 25% din cei două milioane de locuitori ai Macedoniei) sunt majoritari.

Preşedintele DUI, Ali Ahmeti, unul dintre fondatorii gherilei albaneze din Macedonia, a fost atacat în apropiere de Tetovo, bastion albanez aflat la vest de Skopje. UE şi NATO au amintit Macedoniei că organizarea unor alegeri echitabile este un criteriu esenţial pentru a adera la instituţiile euro-atlantice.

Presiuni pentru viitorul guvern

Guvernul care va fi format după alegeri riscă să fie supus unor presiuni puternice din partea formaţiunilor albaneze, care cer ca Macedonia să recunoască independenţa Kosovo. Autorităţile de la Skopje au preferat până în prezent să aştepte, dornice să menţină relaţii bune cu Serbia şi Rusia. Viitorul guvern se va confrunta, de asemenea, cu disputa cu Grecia, care blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub această denumire, apreciind că face parte din patrimoniul său istoric naţional.