Jumătate din români vor vota la euroalegeri

Pe plan intern, electoratul îşi doreşte majorarea pensiilor, locuri de muncă şi servicii medicale mai bune. Mai mult de jumătate din românii cu drept de vot susţin că intenţionează să

Pe plan intern, electoratul îşi doreşte majorarea pensiilor, locuri de muncă şi servicii medicale mai bune.

Mai mult de jumătate din românii cu drept de vot susţin că intenţionează să meargă la urne la alegerile pentru Parlamentul European, se arată în ultimul sondaj Gallup, realizat în luna septembrie, la comanda Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale.

Majorarea veniturilor - pensii, salarii (48%), lipsa locurilor de muncă şi şomajul (25%) şi sănătatea (19%) sunt principalele priorităţi indicate de cei chestionaţi spre a fi duse la bun sfârşit de actualul guvern. În paralel, aproape jumătate din repondenţi (49%) au declarat că sunt absolut siguri că vor vota în orice fel de condiţii la alegerile pentru PE.

Alţi 18% au afirmat că sunt destul de siguri că vor vota în data de 25 noiembrie. Numai 8% din subiecţii sondajului au recunoscut că nu sunt siguri dacă îşi vor exercita dreptul de vot şi doar 4% au susţinut că absolut sigur nu vor merge la urne.

Absenteism la urne în statele UE

În cazul în care rezultatele acestui sondaj s-ar confirma în teren, România ar deveni singura ţară nou-intrată în UE cu o rată de participare de peste 50 la sută a electoratului la primul scrutin de acest fel. În prezent, Europa trece printr-o criză de participare la alegerile pentru Parlamentul European. În 2004, prezenţa europeană la urne a fost redusă, acest fenomen înregistrându-se mai pregnant în cazul noilor state UE. Cetăţenii comunitari s-au folosit de exercitarea dreptului de vot pentru a sancţiona anumite evoluţii politice sau sociale.

Participarea la vot a scăzut la alegerile interne

Chiar şi în ţările cu tradiţie democratică, votul a avut un caracter punitiv, electoratul sancţionând factorul politic pentru războiul din Irak, cazul Marii Britanii, performanţa economică, în Germania, sau personalităţile politice, Silvio Berlusconi în Italia.

Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est noi membre UE, Slovacia a înregistrat o prezenţă de 17%, Polonia 20%, Slovenia 28%, Ungaria 28%. Cehii şi lituanienii au înregistrat o prezenţă la vot de 44, respectiv 48 de procente. În mai 2007, prezenţa la vot a vecinilor de la sud de Dunăre, bulgarii, a fost de doar 28%.

Dacă se ia în calcul faptul că din 1996 încoace rata participării românilor la vot a scăzut cu 19% şi că această tendinţă este una descendentă, este posibil ca experienţa primelor alegeri europarlamentare să nu facă notă discordantă de cea bulgară.