Auzindu-l ieri pe Erdogan cum reaminteşte tuturor că Turcia poate încă
să blocheze aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, am realizat că
cineva, din nou, a înlocuit speranţele cu certitudini şi că, de fapt,
inclusiv la acest nivel de politică înaltă, visele umede nu înlocuiesc
realitatea.
Organizatorii dezbaterii de joi, 30 iunie, au fost LARICS (Laborator pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică), Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi German Marshall Fund România.
Summitul G7 încheiat marţi la Elmau şi întrunirea la vârf NATO de miercuri, de la Madrid, au fost consacrate aceluiaşi subiect major: cum să se amplifice presiunea asupra lui Putin. Iniţial, liderii occidentali au nimerit tonul. Până când Rusia s-a răzbunat pe summitul G7 comiţând noi crime de război prin atacarea cu rachete a unui mall din Kremenciuk şi a altor obiective civile.
În captivanta sa lucrare „De la Romani la Români”, tipărită de Editura
Litera, în capitolul final „Concluzii”, istoricul medievalist unanim
recunoscut Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, face o
tulburătoare observaţie pe care ne îngăduim s-o reproducem pentru
cititorii tabletei de faţă:
S-a împământenit de ceva
vreme în teatrele lirice româneşti ca premierele noilor producţii să fie
livrate publicului în formă de pachete de spectacole consecutive, cu
distribuţii fie variate, fie chiar identice. Bucureştiul, Clujul, şi acum
Iaşiul încearcă sistemul. E şi bine, e şi rău.
Trăim un timp al incertitudinilor majore de tot felul: s-a terminat sau
nu s-a terminat pandemia? Ia curând sfârşit războiul sau se extinde şi
pe unde n-am vrea? A început criza economică? Cum îi vom supravieţui?
S-au terminat banii şi combustibilii ieftini? Cât va mai creşte
temperatura pe planetă şi cum (dacă) ne vom adapta? Şi ce viitor (mai)
are omenirea?
Lunile de miere oferite de coaliţia PNL-PSD-UDMR democraţiei şi statului de drept din România s-au încheiat. După ce s-au asigurat prin tot felul de decizii şi măsuri guvernamentale
că românii vor fi
Subiectul „avort” se reactivează în spaţiul public. Fie că vorbim despre legea din Polonia, fie de decizia Curţii Supreme din SUA, avem voci aici, în România, care susţin clar şi răspicat „Nu, dom’le, în ţara asta recunoaştem dreptul femeilor la autonomie corporală! Noi nu am uitat Decretul 770 din 1966.” Chiar aşa să fie?
Astfel, înţelegem în parte, se autodefinesc membrii formaţiei Wahnsinn; şi de această dată pasiune angajării în actul performanţei instrumentale asigură nivelul special al realizării.
Asociaţia Istoria
Artei, cu susţinerea partenerilor şi a donatorilor, a organizat în luna iunie
mai multe evenimente dedicate cinstirii memoriei uneia dintre cele mai mari
personalităţi ale arhitecturii româneşti, Paul Smărăndescu (1881-1945).
Conferinţa de presă a ministerului culturii şi a agenţiei de stat Artexim a avut ca agendă anunţată „organizarea concursului Internaţional George Enescu (septembrie 2022), viziunea artistică a noului director artistic al Festivalului şi Concursului, repere din programul ediţiei din 2023 a Festivalului Enescu“.
Vestea că, pentru prima oară după decenii, Parlamentul francez, adică
Adunarea Naţională, va avea mai puţine femei în componenţă trebuie să le
fi îngrijorat puţin pe doamnele deputat şi senator de la Bucureşti,
care tocmai militează pentru cotele de gen pe listele electorale.
Lacul lebedelor de Ceaikovski în versiunea Orchestrei şi
companiei de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”
din Chişinău (25 iunie) reprezenta garanţia unui spectacol sold-out încă
înainte de a se şti distribuţia.
Se ştie că Alexandru Moruzi era destul de strict când venea vorba despre încălcarea moravurilor. Interzisese hainele scumpe şi excesul de lux. Şi să nu uităm cât de drastic şi hotărât a fost în privinţa lui Alecu Văcărescu, poetul - pe care l-a lăsat să moară de foame şi frig!
Secretarul de stat american Blinken (foto) a ţinut pe 26 mai, la Universitatea George Washington, în cadrul „Asia Society”, un amplu discurs despre politica Statelor Unite al Americii faţă de China .
Ştiţi ce este VK? O prescurtare, pentru Vkontakte. Adică - În Contact. Ce să fie? Un serviciu de media şi reţele sociale în Rusia. Audienţă? Din martie 2022 este al patrulea cel mai popular site web din Rusia şi al 16-lea cel mai vizitat site web din lume. Pe 23 iunie, la ora 10 dimineaţa, pe contul său de pe BKOHTAKTE, fostul preşedinte rus Dimitri Medvedev a publicat, în limbile rusă şi engleză, noi rânduri de amărăciune geopolitică.
Întâlnirea cu Claus Peymann, Ioan Holender, Emil Hurezeanu şi George Banu ca moderator al dialogului va rămâne unul din momentele de mare impact al acestei ediţii a Festivalului International de Teatru de la Sibiu.
O legendă a dansului contemporan coregraful Jean-Claude Gallotta va prezenta pe 30 iunie la Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Ion Caramitru iar pe 2 şi 3 iulie la Sibiu spectacolul "My Ladies Rock" în cadrul Întâlnirilor JTI.
Director al Centrului Cultural Lumina, George Costin a dobândit admiraţia publicului într-o societate în care inflaţia de actori şi de maeştri este copleşitoare pentru lumea teatrului, vulnerabilizată tot mai mult de schisma dintre independenţi şi actorii sectorului de stat.
Azi, ultima zi din
iunie, trebuia publicată Legea Educaţiei. Au fost promise multe termene pentru
apariţia acestei legi. Nu vrea să apară, şi pace. Trebuie să stea în dezbatere
publică 30 de zile, cel puţin, apoi dezbatere în comisiile parlamentare, apoi în
plenul parlamentului. În mai puţin de un an nu cred că poate intra în vigoare.
Ce se întâmplă cu România Educată, după plecarea lui Klaus Iohannis de la
Cotroceni?
Am fost
înnebunit, transfigurat când am citit prima oară „Noaptea de Sânziene“, de fapt în întregime
proza fantastică a lui Mircea Eliade. Vedeam peste tot „semne“, mă plimbam obsedant pe
strada Mântuleasa şi pe străzile din jurul Căii Moşilor, îmi petreceam Ajunul şi
Noaptea de Sânziene în pădurea Băneasa, în preajma căreia locuiesc. Azi nu mă
mai încântă aceste „mituri, ghicitori, eresuri“...
Dumbrăveniul
armenesc, memorie, diplomaţie şi duduk. Eveniment cultural în trei părţi:vernisaj
expoziţie, simpozion istoric şi concert la duduk.
Câţi copii, tineri aparent banali din România, nebăgaţi în seamă, ignoraţi, neajutaţi, dar talentaţi într-un fel sau altul-orice copil, orice om are un talent anume la ceva-se pierd anual, sunt îngropaţi de lipsa de interes, de strategie, de preocupare din partea instituţiilor statului în principal, dar şi a lipsei atenţiei şi a neputinţei multora dintre părinţii acestora care nu-i ajută?
Este omul un automat moral? Are el reflexe „bune”, posedă el instinctul binelui? Dacă este aşa, atunci suntem în plin paradox moral: ar însemna că omul acţionează din propria lui voinţă abia atunci când se eliberează de „natura” lui şi săvârşeşte primul act împotriva ei; îşi dobândeşte libertatea – adică însăşi condiţia fundamentală a actului moral – alegând răul.
Am
aflat noaptea trecută despre dispariţia fizică a lui Ancelin Roseti. Nepotrivit
moment. Lucra la o ultimă carte, pe care o şlefuise timp de 16 ani. Am vorbit
despre editarea ei, sper ca familia să aibă acest manuscris şi el să apară cât
mai repede.
Domeniul
eSports si gaming nu este doar despre bani, cu toate că vorbim despre o industrie ce va
ajunge la peste 3 miliarde de dolari în 2023, ci mai ales despre educaţie şi
despre şanse oferite tuturor celor implicaţi. Vă propun spre lectură un
material un pic mai lung, însă în care mă raportez la cercetarea academică
pentru a explica acest domeniu.
Venirea verii 2022, deşi aduce sfârşit de pandemie şi început
de război (ajuns la aproape patru luni), vine cu multe şi presante probleme
politice, economice sau sociale. Românii se zbat în sărăcie, proastă educaţie
şi slabe servicii medicale – pe ultimele locuri din UE, deşi continuă să fie
printre europenii cei mai optimişti.
Dacă citiţi acest articol, înseamnă că la a treia încercare a fost în sfârşit publicat. Intenţia a pornit de la o întrebare adresată la un
moment dat de către un adolescent care îşi dorea să asculte muzică la un
nivel mai aprofundat.
De curând a avut loc în Singapore un fel de congres mondial al marilor arhitecţi, care a avut o singură temă de discuţie: cum va arăta viitorul arhitecturii peste o sută de ani.
Europa devine principala perdantă a conflictului ucrainean. Ceea ce se profila ca o tendinţă devine o certitudine după ce Emanuel Macron a ieşit extrem de slăbit din alegerile franceze de ieri, în care cele două extreme pro-putiniste, Renaşterea Naţională şi alianţa electorală în jurul liderului comunist Jean-Luc Mélenchon au reuşit să îl facă să piardă majoritatea absolută şi au făcut Franţa neguvernabilă.
”Livada de vişini” poate
reprezenta, în mod concomitent, un pod între viaţă şi moarte, o punte între
trecut şi viitor, un purgatoriu încremenit între lumi. Deşi, optica teatrală
este variată în interpretare, povestea din spatele acestei piese scrise de
A.P.Cehov descrie apusul unei lumi, respectiv lumea aristocraţiei şi în mod
subsecvent, universul unor mesteşuguri (precum
cel al vişinilor), deprinderi şi bune practici de politeţe şi convieţuire.
La 12 ani după ce primul sezon al serialului Borgen (Castelul) era lansat pe piaţa filmului din Scandinavia şi ulterior, la nivel global, acest al patru sezon, denumit şi Borgen - Riget, Magten og Æren / Castelul – Împărăţia, Puterea şi Gloria, cu doar opt episoade, reflectă atât schimbările petrecute în această perioadă în Danemarca şi în lume, dar şi în relaţia film – realitatea înconjurătoare.
Nu e o glumă şi nici bătaie de joc la adresa evaluatorilor. Este concluzia (una, nu singura) ultimelor modificări aduse legii (OG 51/1998) care reglementează finanţarea de programe şi proiecte culturale. Iniţiate de Ministerul Culturii şi avizate de un cîrd de alte ministere şi autorităţi ale Statului.
Marea strategie a Imperiului Bizantin este una dintre lucrările ceva mai târzii ale lui Edward N. Luttwak, aceasta fiind disponibilă cititorilor internaţionali începând cu 2009. Până la publicarea primei ediţii a acestui volum, autorul a avut suficient timp să-şi demonstreze abilităţile academice, într-un mod inconfundabil, cu ajutorul primei sale lucrări, Lovitura de stat, ghid practic.
Pentru că mai toţi trăitorii acestui secol au trecut prin şcoală, înseamnă că se „pricep” la ceea ce este şi înseamnă educaţia. În realitate, puţini izbutesc să treacă dincolo de propriile frustrări – multe, din păcate, cu fundament real – sau de propria mândrie a coroniţelor, sute de postări din social media relevând că autorii nu pot gândi sistemic în acest areal deosebit de complex şi dificil al învăţării.
„…Mi-am dat seama că ţara mea nu era singura care se lupta de zeci de
ani. Mi-am dat seama că dezvoltarea necesită timp, iar răbdarea şi
perseverenţa sunt foarte importante. Rezultatele nu vin uşor sau repede.
"Multă lume nu are nici măcar curajul să gândească cu
mintea proprie, darămite să mai şi deschidă gura. Dacă ar fi trăit în anii
comunismului, mulţi dintre contemporanii noştri nu ar fi îndrăznit nici măcar
să aprindă radio Europa liberă, chiar dacă prin preajmă nu s-ar fi găsit niciun
vecin care să-i toarne. Astăzi, nu are mai nimeni curajul să-şi dea
certitudinile peste cap punându-şi niscai întrebări cu privire la ele."
În
urmă cu vreo 3 săptămâni am experimentat un nou ”sport
extrem”, am parcurs două tururi ale unui circuit pe asfalt alături
de Dominic Marcu, cu prima Tesla de curse pentru viteză în coastă din Europa şi prima Tesla de competiţie din România.
Războiul
din Ucraina a intrat în cea de-a patra lună şi deja este în categoria
războaielor de uzură. Cu cât acestea sunt mai lungi, cu atât devin mai greu de
soluţionat. Momentan nu se întrevede nicio soluţie.
Sunt cît se poate de mîhnit de faptul că Dl Simion nu i-a invitat pe maghiari la nunta sa. Nefiind român, nu pot să-mi iau lumea-n cap şi să plec la Oveselu.
Ieri, a murit Valeriu Râpeanu (n. 28 sept. 1931, Ploieştiori, Blejoi, Prahova), prof. univ., critic şi istoric literar, eseist, fost vicepreşedinte al Radio-Televiziunii Române. Nu l-am cunoscut personal.
Control, controale -- substantiv neutru. Conform dexonline.com: "Verificare permanentă sau periodică a unei activităţi, a unei situaţii etc., pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire". A două definiţie: "Instituţie sau grup de persoane care supraveghează anumite activităţi".
O majoritate formată ad-hoc în Parlamentul European a decis pe 8 iunie 2022 să interzică, începând din anul 2035, vânzarea de automobile şi vehicule utilitare uşoare cu motoare cu ardere internă.
Nu împărtăşesc opiniile exprimate de unele persoane potrivit cărora decizia de ieri a Curţii Constituţionale este o „amnistie a plagiatelor”. Ieri, CCR nu a făcut nimic altceva decât să clarifice o procedură. Putem avea două situaţii, pe care, în acest moment, Legea Educaţiei nr. 1/ 2011 nu le tratează distinct:
Poate
că unii dintre noi, cei care vor şi pot să schimbe legi, au nevoie de motive
mai solide decât cele legate de beneficiile intelectuale, sociale, psihologice,
să creadă că educaţia bilingvă merită (mult) mai multă atenţie decât primeşte acum.
Din experienţa mea de avocat în drept penal, am întâlnit tragica situaţie ca o minoră să fie supusă abuzului fizic deoarece nu a fost de acord cu solicitarea părinţilor ei de a face un test de virginitate.
Avertizez că vacanta începe. Festivalurile vor fi săptămânale şi cu tristeţe vom auzi de alte cazuri similare! 33% dintre tineri consumă pentru prima dată Ecstasy la festivaluri, 70% au declarat că prezenţa poliţiei nu-i opreşte de la consum !
Vă propun să parcurgem câteva modalităţi prin care unii
proprietari încearcă să “ciupească” asociaţia de proprietari dar, în final,
trag în piept comunitatea din care fac parte.
Cele mai dificile momente scot în faţă şi cei mai puternici oameni. Liderii nu se formează de pe o zi pe alta şi nu se vor putea naşte niciodată din superficialitate, impostură şi din jocul unor conjuncturi favorabile.
Pieţele financiare internaţionale revelează căderi puternice ale activelor kripto. Când acum câţiva ani am susţinut că Bitcoin şi alte produse “financiare” similare lansate în pieţe nu sunt monede, ci active speculative (Băncile centrale şi kriptoactivele, OpiniiBNR, 4 noiembrie 2017) nu puţini au strâmbat din nas; s-a argumentat cu emfaza că avem de-a face cu o evoluţie firească a pieţelor financiare, că acesta ar fi sensul progresului.