Căutarea pe Google foloseşte aceeaşi putere de calcul ca aterizarea pe Lună | google

Căutarea pe Google foloseşte aceeaşi putere de calcul ca aterizarea pe Lună

Este un lucru cert că tehnologia avansează foarte repede, dar se pare că agenţia spaţială NASA nu este mereu prima care să adopte noile tehnologii. Aşa se face că un iPhone 4S are un procesor mai bun decât robotul Curiosity, dar şi că o simplă căutare pe Google foloseşte la fel de multă putere de calcul pe cât avea disponibilă misiunea Apollo pentru toate operaţiunile.

Curiosity a trimis prima fotografie panoramă de pe Marte

Curiosity a trimis prima fotografie panoramă de pe Marte

În ciuda celor 2,5 miliarde de dolari investiţi în Curiosity, NASA a dotat robotul doar cu o cameră de 2 megapixeli. Comparativ cu cele de pe telefoanele mobile actuale, aceasta pare total nepotrivită, dar cei de la NASA au şi o explicaţie. Însă chiar şi cu o aşa cameră, Curiosity a trimis pe Pământ prima fotografie panoramă a craterului Gale.

VIDEO Ce rezultate va aduce robotul Curiosity, ultimul pe Marte şi ultima misiune NASA

VIDEO Ce rezultate va aduce robotul
Curiosity, ultimul pe Marte şi ultima misiune NASA

Robotul Curiosity a aterizat, luni 6 august, pe Marte şi este ultima încercare a NASA de a găsi viaţă în spaţiu. Costul proiectului este de 2,5 miliarde de dolari. Ce va aduce în plus Curiosity pe lista de rezultate înregistrate pe Marte? Şi dacă găseşte ceva, cum ne va influenţa asta? „National Post” încearcă să răspundă acestor întrebări printr-o analiză a vechilor şi actualelor misiuni.

Americanii au o zicală, cum că de moarte şi de ANAF-ul lor nu scapi. Moartea fizică este o certitudine încă din cele mai vechi timpuri, iar noi, oamenii am dezvoltat diverse modalităţi de a ne împacă cu acest gând. Unul dintre ele este comparaţia cu alţii. Bogat, sărac, prost, deştept - dacă şi ei trec prin această stare, atunci pot să îmi accept şi eu mai uşor situaţia. Dar aceasta certitudine se va schimba în viitorul apropiat prin tehnologie.

acum 26 zile · comentarii (21)

Otto von Bismarck, cancelarul Germaniei, îi spunea ministrului român de Externe: „Viitorul României stă în munca ei spre a trage folos din avuţiile imense ce le posedă“. Într-adevăr, România avea un profil unic de ţară bogată – pe care Bismarck l-a înţeles acum aproape un secol/jumate. Din nefericire din politica românească a lipsit o strategie coerentă pentru dezvoltare economică competitivă pe termen lung!

luna trecuta · comentarii (4)

„Sindrom” este asociat cu o patologie. Eu voi încerca să arăt că „sindromul fuga creierelor” are multiple aspecte benefice! Mă încumet să propun o „reţetă” prin care România îşi poate creşte şansele în a beneficia de fonduri alocate de UE pentru cercetare. Este nevoie de parteneriate între cercetători din diaspora - instituţii din ţară pentru transferul de competenţe care să fie integrate în propuneri de proiecte cu şanse mari de finanţare.

acum 3 luni · comentarii (4)

Multe dintre problemele profund teologice pot fi înţelese mult mai bine astăzi, în condiţiile creşterii reale a posibilităţii tehnice a producerii de androizi, de „roboţi umani“. Omul îl înţelege pe Dumnezeu – aşa cum a fost reprezentat de o gândire teologică multiseculară – mult mai bine când poate să o facă el însuşi pe demiurgul, când are a se pune în „pielea lui“.

acum 4 luni · comentarii (25)

Ce este o ştire falsă? O ştire are trei elemente definitorii: 1. informaţia, care trebuie să fie verificată din trei surse; jurnalismul se bazează, până la un punct, pe realismul naiv. Totuşi, există numeroase cazuri în care informaţia, chiar verificată, înşală pentru că spune ceva şi ascunde altceva etc. 2. încadrarea, adică punctul de vedere din care e privită informaţia.

acum 5 luni · comentarii (4)

Cum era ilustrată mobilitatea viitorului pe o carte poştală din 1905? Pe fundalul unui mare oraş german se vede o aglomeraţie teribilă de domni în costume elegante şi de doamne în crinoline superbe, printre care se strecoară automobile şi trăsuri, şi peste pălăriile cărora se etalează o flotă pestriţă de obiecte zburătoare de toate formele şi mărimile, la toate înălţimile, din toate şi spre toate direcţiile – zepeline, baloane cu nacela, biplane.

acum 7 luni · comentarii (6)

Joi, 6 iulie 2017, s-a deschis pentru o săptămână la Veneţia (Italia) cea mai mare conferinţa anuală europeană de fizica particulelor, EPS 2017. Multe rezultate noi sunt anunţate de la laboratorul european de fizica particulelor, CERN, la care este membru plin şi România din 2016.

acum 10 luni · comentarii (39)

O propunere legislativă ce impunea instalaţii automate de stins incendiul la toate clădirile publice şi alte categorii de clădiri a fost stopată înainte ca aceasta să blocheze întreaga activitate I.S.U. în domeniul prevenirii. Legea, fără să fie susţinută de corpul de specialişti, ar fi adus condiţii imposibil de aplicat şi care nu există în nici un loc din lume.

acum 1 an · comentarii (5)

Am citit pe undeva că, mai demult prin istorie, era pe vremea taxelor pe ferestre şi a fumăritului de la noi, în Anglia, fiind mare nevoie de fonduri pe la „budget” sau cum i-o mai fi spus pe atunci, cineva, un filantrop desigur, a avut ideea de a se pune o taxă şi pe cîini. Că erau destui pe Insulă şi oricum Nelson trebuia să-şi repare flota, tocmai trecuse Războiul celei de-a treia Coaliţii şi se anunţa Bătălia de la Trafalgar.

acum 2 ani · comentarii (0)

Cercetătorii de la laboratorul CERN din Elveţia au descoperit experimental în 2012 un ingredient fundamental din reţeta Universului: particula elementară Higgs sau bosonul Higgs. Descoperirea era foarte importantă, căci fără această particulă noi nu am fi existat, încât fizicienii teoreticieni care au prezis existenţa particulei cu jumătate de secol în urmă au fost recompensaţi cu Premiul Nobel în fizică în 2013.

acum 2 ani · comentarii (14)
Postari Recente