ARCA românească a cucerit America, dar ce fac cei despre care ai aflat abia acum

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dumitru Popescu demonstrează ArcaBoard în videoclipul oficial.
Dumitru Popescu demonstrează ArcaBoard în videoclipul oficial.

ARCA Space e o agenţie spaţială privată românească. Acum e în Statele Unite ale Americi, iar în ajunul Crăciunului au aflat toţi de ea. Iată ce a făcut în ultimul deceniu, când s-a luptat contra corupţiei din România.

În urmă cu trei ani participam la o conferinţă de presă ARCA. Nu ştiam ce este, ce face şi de ce îi pasă cuiva de o agenţie spaţială care a avut prea puţine realizări notabile. Am ajuns, am aflat şi am devenit un suporter tăcut al acestei companii, pentru că demonstra că poţi face, şi în România, lucruri interesante, dar mai ales poţi dezvolta proiecte de explorare spaţială. N-a făcut niciunul pe cont propriu, n-a ajuns pe Lună sau Marte, dar ar putea fi un pion, mai mult sau mai puţin important, în angrenajul misiunilor importante ale unor agenţii mai mari, cum ar fi ESA (Agenţia Spaţială Europeană).

Pe 24 decembrie 2015, ARCA transmite un comunicat de presă prin care informează despre placa ArcaBoard. Dacă ai văzut filmul "Back to the future II", desigur că ai vrut o placă zburătoare - un hoverboard, aşa cum avea personajul principal. Anul acesta, român care a reuşit să zboare cu un hoverboard imens peste un râu din Canada. Acum, e ArcaBoard.

Dintre toate creaţiile acestea, şi cele care vor urma, niciuna nu este perfectă şi nu este folosiblă acum. Cel mai bun exemplu este chiar ArcaBoard. Este propulată electric, având 272 cai putere şi dezvoltă o putere de 203 waţi, fiind cel mai puternic şi mai uşor vehicul personal creat vreodată, susţine agenţia. Costă 19.900 de dolari - o sumă imensă pentru un aşa gadget - şi are o autonomie de doar şase minute! Totuşi, se încarcă greu (în şase ore), ca orice vehicul atât de"consumator". Dacă vrei să fie gata în 35 de minute, ai o placă ArcaDock pentru care plăteşti 4.500 de dolari. 

arcaspace

În videoclipul de mai sus îl vezi pe Dumitru Popescu, fondatorul şi preşedintele ARCA Space, încercând vehiculul şi vezi că n-are control asupra acestuia. Reuşeşte cu greu să menţină un echilibru şi o direcţie. Ceea ce apare în videoclip este şi realitatea: un prototip puţin altfel faţă de altele şi deloc pregătit pentru producţia de masă. Poate zbura la circa 30 de centimetri distanţă de pământ, pe diverse suprafaţe, cu o viteză de până la 20 de kilometri pe oră şi poate căra o greutate de aproximativ 80 de kilograme.

Dacă ArcaBoard este (aproape) inutil, de ce mai e?

Ca să vorbim despre ArcaBoard ca un proiect, trebuie să amintesc de ARCA Space şi ce a reuşit pe vremea în care era în România. A fost fondată în 1999 de Dumitru Popescu, iar în 2004 s-a remarcat prin competitia Ansari X Prize, cu premii de aproximativ 10 milioane de dolari. ARCA a venit cu ideea unei rachete reutilizabile, denumită Demonstrator 2B, ceea ce vor şi companiile private din domeniul turismului spaţial şi explorării spaţiului, cum ar fi SpaceX. Dacă reutilizezi, costul scade, evident, iar ARCA a avut o idee bună.

În 2006, ARCA a construit cel mai mare balon solar din lume, care a transportat în stratosferă cabina rachetei Stabilo, un vehicul suborbital pilotat, creat după finalul competiţiei Ansari X Prize Competition. Un an mai târziu, programul Stabilo a continuta, cu un balon şi mai mare, destinat să transporte în stratosferă întreg complexul Stabilo. Apoi, s-a înscris în competiţia de astronautică de 30 millioane de dolari a Google: Lunar X Prize.

În 2010, ARCA parteneriatul de 1,1 milioane de euro cu ESA. ARCA asigura aterizarea sondei ExoMars pe Marte.

arcaspace

Paraşutele pe care le-a folosit şi le va folosi sunt produse în Italia. Acestea sunt diferite de cele folosite la frânarea avioanelor supersonice sau a maşinilor pregătite pentru curse de mare viteză, deoarece sunt mai uşoare şi mai mari, greutatea fiind un factor esenţial. Cele 600 de kilograme vor deveni aproximativ 250-300 kg în atmosfera marţiană. Vehiculele vor fi construite în România la fel ca baloanele care vor trebui să le ridice în aer. Acestea din urmă sunt fabricate din polietilenă de înaltă densitate, dar cu o grosime comparabilă cu cea a foiţei de ceapă şi vor fi umplute cu heliu. Potrivit ARCA, principalul factor care i-a favorizat în parteneriatul cu ESA a fost costul scăzut al echipamentelor şi desfăşurării testelor.

În 2014, ARCA a mai anunţat AirStrato, un dispozitiv fără pilot, controlat de la distanţă, cu care a realizat primele zboruri. Anul acesta, a venit un anunţ şi mai important: plecarea în SUA. "Corupţia uriaşă ne-ar fi împiedicat din start să dezvoltăm în România afacerea AirStrato", a declarat Dumitru Popescu în această vară când a vorbit despre mutare. Acolo, el susţine că a creat 100 de locuri de muncă prin unitatea de producţie din aeroportul Las Cruces, New Mexico.

"Din păcate, din punctul de vedere al resurselor financiare şi de spaţiu, Ro­mânia este extrem de limitată. Este absolut imposibil să lansezi în spaţiu de pe teritoriul României. Există posibilitatea însă de a lansa misiuni spaţiale din largul Mării Negre, dar şi aici sunt limitări şi obstacole împrejmuitoare. New Me­xi­co este un spaţiu extrem de vast, cu posibilităţi terestre ideale de lansare", a mai spus Popescu. A adăugat şi că New Mexico are o dimensiune de aproa­pe două ori mai mare decât România şi o populaţie de opt ori mai mică. Desigur, au apărut şi critici, mai mult sau mai puţin fundamentate, dar principala problemă pe care ARCA a avut-o a fost cu ROSA (Agenţia Spaţială Română).

Aceasta este finanţată de stat, ARCA era privată, dar asta nu l-a împiedicat pe Marius-Ioan Piso, directorul ROSA, să spună despre aceasta că este compusă din amatori şi vrea doar să-şi facă publicitate. "(...) sunt nişte băieţi drăguţi, dar cam exagerează. Noi ne înţelegem bine, suntem amici, am colaborat cu ei, dar când au sponsori în spate şi publicitate la TV trebuie să exagereze", a mai spus Piso. Dacă te întrebi când ai auzit ultima dată de o reuşită ROSA, nu te mai întreba: sunt atât de "mari", încât nu vor să le facă publicitate.

Viitorul explorării spaţiale realizate de privaţi

Revenind la ARCA, Mircea Goia, blogger Adevărul, a spus că poate schimba România. Cu siguranţă a încercat, deşi ArcaBoard nu este acel proiect futurist, incredibil şi nemaivăzut, aşa cum poate ai crede. Este doar un proiect care să ajute agenţia să fie vizibilă. Oricât de cinic şi nepotrivit ar suna, când activezi în mediul privat nu-ţi permiţi să uite lumea de tine.

Testul SpaceX realizat în martie. Atunci, a eşuat. FOTO Reuters

spacex reuters 1 martie

Google, Amazon (prin şeful său Jeff Bezos), SpaceX şi Virgin sunt doar câţiva jucători dintr-un spaţiu din ce în ce mai aglomerat: zborul comercial şi privat în spaţiu. NASA, ESA, ROSCOSMOS şi altele deţinute şi finanţate de stat au pierdut cursa, pentru că dacă ţările lor nu mai au de ce să se întreacă, nu mai au de ce să bage bani. Acum, în aceşti privaţi banii vin din diverse direcţii, dar trebuie să fie justificată investiţia.

SpaceX a vrut să demonstreze că poţi refolosi o rachetă şi şefii Google au separat proiectele futuriste de "fabrica de bani", acestea sunt două chestiuni prin care şi-au pregătit dezvoltarea în acest sector. Este clar că turismul spaţial nu-i departe, dar nici suportul acestor jucători privaţi pentru giganţi precum NASA.

În acest context, ARCA nu-si permite ca ROSA să aştepte bani de la stat, ci trebuie să demonstreze că ceea ce face în deşertul din New Mexico este inovaţie şi chiar invenţie. Şi, dacă se poate exagera, n-ar suna deloc rău să ajungem cu ARCA pe Marte şi mai departe.

<a href="https://www.facebook.com/adevarultech" target="_blank" rel="nofollow">Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!</a>

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite