INFOGRAFIE Facebook deschide noua bulă financiară, cea social media

Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg vrea să conecteze toată lumea, dar va reuşi să-i facă să investească? FOTO: Mediafax

"National Post" publică astăzi al doilea episod al analizei comparative între bula speculativă de pe internet, din anii 2000, şi bula reţelelor sociale. Pot reţelele sociale să se prăbuşească? Care sunt cele mai sigure?

Miliarde de dolari, în investiţii şi valori

Facebook a cumpărat Instagram cu un miliard de dolari. Aceasta este o aplicaţie de distribuire a pozelor şi folosirea ei este gratuită. Mai mult, Facebook n-a integrat până acum serviciul în propria reţea şi nici nu a câştigat vreun dolar după această investiţie. Yahoo! a acţionat la fel, în perioada „.com”, prin cumpărarea companiei GeoCities pentru 3,57 de miliarde de dolari în 1999. Acum, compania a dispărut, iar Yahoo! abia se menţine pe locul doi, deşi Bing îi ameninţă poziţia, mai ales prin faptul că este disponibil din start pe smartphone-urile cu Windows Phone.

Pentru Facebook, valoarea Instagram stă în popularitatea ei. În primele 12 ore de la lansarea şi pe Android a avut un milion de noi utilizatori. Înainte de această lansare numărul acestora crescuse cu 25 de milioane în doar 10 luni. Asta poate ajuta în câştigarea banilor din publicitate, ceea ce nu s-a întâmplat încă.

Cu Instagram în ograda proprie, Facebook poate pune reclamă pe orice poză postată pe reţea. Desigur, nu pe mijlocul acesteia, ci undeva pe margine, dar tot poate fi valorificat spaţiul. Însă utilizatorii ar mai folosi aplicaţia dacă se ajunge la aşa ceva? Este greu de spus, probabil că unii vor renunţa, dar majoritatea utilizatorilor va rămâne fidelă, deoarece pentru ei contează mai mult popularitatea sau conexiunea cu mediul online.

Potrivit analistului Gartner, Ray Valdes bula reţelelor sociale a crescut periculos anul acesta, când Facebook a cumpărat Instagram pentru un miliard de dolari. „Cel mai bun indicator al bulei este estimarea de un miliard de dolari. Există, evident, motive pentru care Facebook ar vrea să achiziţioneze Instagram: e vizibil, e un serviciu excelent, are utilizatori loiali, are valoare de brand, are talente inginereşti”, a declarat Valdes.
Analistul de la Gartner a mai declarat, fix după achiziţia Instagram, că semnalele că asistăm la a treia bulă a internetului sunt foarte clare: câteva companii au fost achiziţionate pentru sume exorbitante în doar câteva săptămâni. Nu luni. Nu ani. Săptămâni.

Analizând posibilitatea existenţei unui asemenea fenomen financiar, analistul de al Wedbush, Michael Pachter, a analizat nişte posibilităţi pentru cotidianul britanic. „Dacă te gândeşti că Facebook a plătit 33 de dolari pe utilizator de Instagram, suma nu pare atât de mare. Însă, dacă toţi utilizatorii erau deja pe Facebook, reţeaua socială i-a cumpărat din nou. Iar această gândire este o gândire de bulă”, a spus Pachter.

LinkedIn, mai mică şi mai stabilă

Altă poveste este cea a LinkedIn. Nu este o reţea prea populară în România, dar vine cu un profil diferit de Facebook. Este folosită, în general, de oamenii de afaceri şi în interes profesional. A fost lansată în mai 2003 şi la începutul anului raporta un număr de peste 160 de milioane de utilizatori în aproximativ 200 de ţări. Comparativ cu Facebook, LinkedIn s-a listat la bursă cu puţin peste patru miliarde de dolari, pe când Facebook a fost estimată la aproximativ 100 de miliarde.

Acum, acţiunile Facebook se vând cu aproximativ 20 de dolari, pe când LinkedIn are un preţ de 95 de dolari per acţiune. La o primă vedere este clar ca reţeaua mai mică, dar mai nişată, este mai stabilă şi câştigă mai mulţi bani, decât Facebook. În materie de profit, Facebook a avut, în 2011, venituri de peste patru miliarde de dolari şi LinkedIn de aproximativ 500 de milioane. Chiar dacă nu pot fi comparate la acest capitol, LinkedIn se prefigurează ca fiind reţeaua mai stabilă, mai puţin sensibilă spargerii bulei reţelelor.
Ultimele informaţii financiare sunt liniştitoare pentru LinkedIn. Reţeaua a avut o creştere de 48% la bursă în ultimul an. Astfel, după anunţul şefilor, acţiunile au crescut cu 10%, până la 102 dolari. De asemenea, în timpul acestei zilei acţiunile au ajuns la 106 dolari. Estimările specialiştilor au ajuns la 11 miliarde de dolari.  LinkedIn a raportat un profit de 2,8 milioane de dolari şi venituri de 228,2 milioane de dolari. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu 89%.

Valoarea pe bursă nu este cel mai bun semn al succesului

Chiar dacă LinkedIn este mai bine cotată pe bursă, asta nu înseamnă că aceasta este afacerea în care merită investit. Utilizatorii care aleg LinkedIn n-o fac de regulă dintr-o nevoie de socializare, ci pentru că aceasta este un CV pe care îl pot găsi partenerii sau angajatorii. Facebook cere mai multă implicare, utilizatorii sunt mai deschişi, îşi permit un comportament mai apropiat de cel natural, pe când pe LinkedIn se gândesc înainte de a publica ceva.

Facebook a pierdut aproximativ 18 dolari din preţul pe acţiune de la listarea la bursă, iar acum se menţiune la puţin peste 20 de dolari. Însă are o plajă de utilizatori care se măreşte în mod constant, înlocuind treptat, deşi nu accelerat, mijloace „tradiţionale” de comunicare ca mail-ul sau programele de mesagerie instant, cum ar fi Yahoo! Messenger, deoarece le include pe toate. Dar singura sursă de venit rămâne publicitatea, iar pe dispozitive mobile este aproape inexistentă la nivelul de anunţuri.

Utilizatorii nu urmăresc bursa înaintea alegerii unei reţele de socializare, ci în funcţie de câţi prieteni sunt acolo. Deocamdată, Facebook îndeplineşte această funcţie cel mai bine, dar foarte mulţi utilizatori au conturi şi pe altele. Tocmai aceasta ar putea fi „frâna” în calea „spargerii” bulei social media: nicio reţea nu este unică, ci un utilizator unic este pe mai multe.

Extinderea până la un punct sau cât o permite bugetul?

În timpul bulei .com, s-au creat aproximativ 650.000 de locuri de muncă, iar întreaga industrie susţinea aproape 2,5 milioane de angajaţi, mai mult decât domeniul asigurărilor, comunicaţiilor sau utilităţilor publice, potrivit „CNN”. De exemplu, Excite@Home, care acum nu mai reprezintă nimic, avea 3.000 de angajaţi în 1999.

Facebook are peste 2.000 de angajaţi, în prezent, şi este cel mai numeros personal. Instagram, de exemplu, avea doar 13 angajaţi. Twitter urmează calea Facebook şi are aproximativ 400 de angajaţi. Ca amprentă în economie, Facebook a creat între 180.000 şi 250.000 de locuri de muncă, în domenii pomenite mai sus.

Facebook este depăşită în aceste numere de Zynga, producătorul de casă al aplicaţiilor şi jocurilor de pe reţeaua socială, cu un număr de 2.900 de angajaţi. Prin comparaţie, Rovio, producătorul jocurilor Angry Birds şi Amazing Alex, are aproximativ 250 de angajaţi. Dar aceste cifre nu trebuie comparate cu cele ale reţelelor sociale, deoarece industria jocurilor şi aplicaţiilor încă este productivă, ba chiar în creştere pentru dispozitivele mobile.

A început era unei noi abordări

De ce s-ar ajunge la o prăbuşire? Pentru că domeniul a fost exploatat deja şi oamenii n-au avut un beneficiu concret. În esenţă, reţelele sociale trebuie să aducă oamenii mai aproape, să-i ajute să-şi păstreze relaţiile cu vechile cunoşinţe, dar Facebook permite un număr de 5.000 de prieteni. În medie, utilizatorii au peste 200 de prieteni. Astfel că, se naşte o nouă întrebare, de câţi prieteni are nevoie un om pentru a se considera o fiinţă socială şi pentru a menţine în continuare legătura cu fiecare? În niciun caz de 5.000, iar o cifră mai exactă ar fi de 150 de persoane, potrivit antropologistului doctor Robin Dunbar.

Pe acest fond al unui număr mic de prieteni, dar cu relaţii apropiate, s-au dezvoltat reţelele mici, cum ar fi Path, FamilyLeaf şi Pair. Prea puţin cunoscute în România, dar acestea şi-au găsit o nişă pe care o exploatează. Path permite un număr fix de 150 de prieteni, FamilyLeaf restrânge relaţiile doar la cele de familie, iar Pair este doar pentru smartphone-uri şi acceptă prieteniile a doar două persoane.

Fondatorul Path, Dave Morin, care a lucrat timp de patru ani şi la Facebook, a susţinut că tiparul reţelelor sociale s-a schimbat. „Facebook a transformat socializarea pe Internet în ceva normal, dar acum este momentul socializării mai intime”, a afirmat acesta. În aceeaşi notă, Dunbar a spus că prieteniile se pot constitui în cercuri. Cel mai mare este cu 150 de prietenii, 50 este limita pentru prietenii de încredere, 15 sunt prieteni buni, iar cinci sunt cei mai buni şi mai apropiaţi.

Bula se sparge? Şi dacă da, cine supravieţuieşte?

Cea mai fragilă reţea socială pare a fi Facebook. Este cea mai dezvoltată, este cea mai populară şi cea care a făcut cele mai mari investiţii care însă nu au întors niciuna venit. La polul opus este Google+. Este cea mai nouă, a cunoscut o creştere rapidă şi îl are în spate pe gigantul online Google, aspect care se poate dovedi foarte util, dat fiind că sursele de venit ale companiei nu sunt doar reţeaua. Da, Google, câştigă doar din online, dar pentru faliment ar trebui să pice tot Internetul.

Twitter a devenit o sursă de informaţii şi mobilizare a oamenilor foarte bună, a trecut de pragul de reţea socială, fiind transformată de utilizatori în ceva mai mult. Este un agregator de ştiri transmise de cetăţeni. Exemplele în acest sens sunt Primăvara arabă, revoltele din Nordul Africii, cum ar fi Egipt, şi primele veşti despre capturarea lui Sadam Hussein, relatată pe Twitter de către un utilizator.

Facebook dă senzaţia unui gigant care se teme, nu neapărat că se prăbuşeşte. Investeşte mult în companii care par de viitor, dar nu reuşeşte foarte bine să câştige de pe urma lor. Are foarte mulţi utilizatori, cel mai probabil va ajunge la un miliard aproape de finalul anului, dar mărimea nu îi asigură şi stabilitatea. În mod cert va fi cea mai afectată reţea, dar şi cea care va afecta cei mai mulţi utilizatori.

Dar se sparge? Nu, nu este la nivelul „.com”, deşi nici atunci n-au dispărut toţi jucătorii de pe piaţă. Diferenţa este că aceste reţele şi-au pregătit planuri de rezervă, plase de siguranţă. Sunt răspândite, utilizatorii nu s-au plictisit încă de ele, iar când se va întâmpla asta nu se va produce într-o manieră radicală şi rapidă, ci treptat, astfel că se pot adapta. 

Totuşi, asta nu înseamnă că investiţiile se pot face fără limită, ci că acestea se pot şi întoarce. Mai mult, va conta în viitor şi publicul, şi abordarea pe care le vor avea. LinkedIn şi-a găsit nişa în oamenii de afaceri, Twitter în ştiri rapide, Path în relaţii apropiate, Facebook în a fi un portal cu aplicaţii, ştiri şi activitatea utilizatorilor, adică un Yahoo! al anilor '90.