Zvonurile despre România ca un paradis al domeniului IT au urcat acest domeniu în topul preferinţelor tinerilor în privinţa viitorului lor. Sunt atât de multe specializări şi atât de multe locuri, încât pare că este loc pentru toată lumea. Bine, mai puţin ştiute sunt căile prin care poţi ajunge să fii un mic guru al unei mici feliuţe. Atunci vei avea o funcţie cu nume complicat şi vei face chestii despre care nici măcar nu ai visat că există. Am stat de vorbă la o cafea cu Francisc Aknai, un Design & Front-end Lead...v-am spus eu că-s funcţii complicate. Am început cu web designul, dar vă promit că voi continua şi cu alte sfere, să fac un fel de serie aici pe blog.
 
Rareş Iordache: Ce este un trend în web design? Discutăm despre o chestiune care se schimbă în funcţie de ce anume, care sunt principalele criterii care ghidează metamorfozele estetice în acest teritoriu al web-design-ului?
 
Francisc Aknai: Estetica site-urilor diferă de la perioadă la perioadă şi, la fel ca în orice industrie, avem schimbări şi în web design de la an la an. Aceste schimbări sunt aduse de noile tendinţe, inovaţii ale unor companii sau indivizi care încearcă constant să iasă din tipare, să creeze ceva nou, să exploreze şi să extindă limitele acceptate până atunci. Unele inovaţii au un succes aşa de mare încât tot mai mulţi încearcă să le copieze şi să le imite, transformându-le în adevărate trenduri. Estetica vizuală a site-urilor unei perioade este influenţată de mai multe trenduri simultan.
Aş putea da aici două exemple:
- “flat design” - având ca principale caracteristici: imagini mari, de impact, un design minimalist, aerisit, culori vibrante s.a.m.d.
- “responsive design” - adaptarea design-ului în funcţie de rezoluţia ecranului, care este din ce în ce mai importantă. Odată cu apariţia smartphone-urilor cu rezoluţii variate, acest curent a evoluat în ceva mai mult decât un trend, chiar la un statut de “must have” în web design.
 
Sunt multe criterii care ajung să influenţeze să definească un trend. Printre cele mai importante ar putea fi considerate inovaţiile din domeniul tehnologiilor web şi îmbunătăţirile aduse limbajelor prin care comunicăm cu browserul, cu ajutorul cărora se face posibilă materializarea altor idei care nu au putut fi implememntate până în acel moment, neavând suport tehnic adecvat.
 

Web designul e despre creativitate

 
R.I.: Ce înseamnă să fii creativ în munca ta? Acest aspect este influenţat şi de documentarea unor surse? Dacă da, dă-mi câteva exemple. Ce poţi să-mi spui despre actul de creare în sine, are o etichetă şi/sau o amprentă a ta?
 
F.A.: Pot spune că toată munca mea înseamnă proces de creativitate. Am şi norocul să-mi placă ceea ce fac, aspect care-mi uşurează munca atunci când caut inspiraţie. Interesant în acest domeniu este faptul că întotdeauna trebuie să creezi ceva nou, ceva diferit, ceva mai bun decât ai creat anterior, depăşindu-ţi constant propriile limite. Chiar dacă nu se lucrează după un tipar, evident, există unele reguli nescrise din care te poţi inspira sau după care te poţi ghida, însă fiecare proiect este diferit şi, în unicitatea lui, fiecare prezintă o nouă provocare. Să-ţi dau un exemplu: un client vrea să construiască un brand care se ocupă de comercializarea articolelor sportive. Încep cu intervievarea clientului prin care încerc să înţeleg viziunea lui asupra proiectului/brandului, cerinţele lui, ce mesaj vrea să transmită, targetul final pe care vrea să îl atingă, etc. Pe scurt, fac un “brief” cu tot ceea ce doreşte clientul. Apoi încep o perioadă de documentare/research pe baza cerinţelor lui, în ceea ce priveşte domeniul respectiv. Am nevoie de cât mai multe informaţii ca să pot înţelege acel domeniu cu tot cu părţile sale pozitive şi negative. Trebuie să cunosc publicul ţintă, cui mă adresez cu brandul şi ce se vrea atins cu mesajul brandului.
Modul de comunicare este influenţat de mulţi factori: intervalul de vârstă a publicului ţintă, pătura socială din care aceştia fac parte, nivelul lor de cultură, genul acestora, mărimea publicului (dacă domeniul este un domeniu general sau nişat pe un public mai restrâns) şi multe alte mici detalii sau indicatori la care în mod sigur nici nu te-ai fi gândit că există.  Având acest “bagaj” de informaţii şi o imagine cât mai clară asupra domeniului respectiv, se poate începe procesul creativ prin construirea primelor schiţe / wireframe-uri care vor fi prezentate clientului ca un prim draft pentru proiect.

După un timp mai îndelungat în care lucrezi în acest domeniu al web designului, îţi formezi un stil aparte, o etichetă, o amprentă care va fi imprimată pe toate proiectele la care vei lucra.
 
Este ceva ce te reprezintă, o reflexie a caracterului tău de artist, de creator. La fel cum o aveau Picasso şi Monet în operele lor de artă sau Beethoven şi Mozart în linia melodică a partiturilor lor. Deşi aceste perechi făceau parte din acelaşi domeniu, fiecare avea amprenta / eticheta lui creativă.
 
 
R.I.: Ce părere ai despre web design în ceea ce priveşte România? Cum vezi viitorul acestui domeniu în ţara noastră?
 
F.A.: Această industrie a web designului se află în plin proces de dezvoltare şi maturizare în România. Avem aşa: în jur de 60% din populaţia ţării sunt pe web, iar o bună parte este exclusiv pe reţelele sociale (cifrele Facebrands, de exemplu, dau peste 8 milioane de conturi active pe o reţea socială). Corelând acest aspect cu creşterea tranzacţiilor online din ulitimii ani, evident că avem o creştere a interesului oricărei companii pentru propria imagine în online. Inclusiv cele din zona IT sunt mai atente cu acest aspect. Ele au clienti, în mare parte, din afara ţării şi au preluat această idee de a lucra la propriul brand, la propria imagine. Tot mai multe astfel de companii îşi aduc îmbunătăţiri constante site-urilor, apelând chiar la un re-design complet al acestora.
Ţara noastră are un potenţial imens pe planul forţei de muncă în acest domeniu IT. Majoritatea firmelor din ţară lucrează pentru clienţi străini, iar prin asta contribuie constant cu sume mari la economie. Calitatea muncii oferite de talentele din România se ridică la nivelul celor din străinatate, dar la un preţ mult mai avantajos. România este un jucător atractiv pentru outsourcing, dovadă fiind faptul că tot mai multe multinaţionale îşi deschid sedii aici. Companiile din domeniul IT cresc vertiginos, atrăgând tot mai multe proiecte importante şi de o complexitate ridicată. 
Văd un viitor cu multe opţiuni pentru acest domeniu, fiindcă vom depinde tot mai mult de gadget-uri, tehnologii şi de serviciile acestora.
 
 

A fi între clienţi şi propria părere

 
R.I.: Lucrezi cu clienţii, ei sunt cei care cer, solicită constant. Cum împaci propriile idei cu cerinţele lor?
 
F.A.: Da, este adevărat. Clienţii solicită constant pe toată perioada creării produsului/serviciului, de la început şi până la finalizarea produsului finit. La fel ca proiectele, fiecare client este unic în felul său. Unii au o viziune completă şi o pot transmite cu succes designerilor. Aceşti clienţi sunt mai conştienţi de ceea ce vor şi-ţi pot descrie cu exactitate viziunea lor pe tot parcursul proiectului.
Alţii sunt mai indecişi. Vin la tine pentru “consultanţă”, ca tu să le oferi soluţia cea mai bună în construirea brandului.
Ei solicită tot timpul, iar designerul este însărcinat în a-i explica dacă aceste solicitări sunt realizabile şi care ar fi cele mai bune soluţii pentru materializarea acestora. Pentru a avea o colaborare de succes, trebuie tot timpul găsită o cale de mijloc în care şi clientul şi designerul trebuie să se ajusteze după cerinţele/îndrumările celuilalt.
 
 
R.I.: Ce sunt web designerii? Ok, ei estetizează munca de programare, putem spune asta? Eu văd asta ca pe un aspect artistic al muncii din spate, cei ce se văd îi acoperă pe cei ce nu se văd. Este interesant cum componenta design ţine pasul cu trendurile. Adică, faţa trebuie schimbată constant în funcţie de ceea ce apare ca produs nou?
 
F.A.: Aş putea spune că termenul de web designer este puţin cam învechit. Mulţumită noilor trenduri şi tehnologii a fost nevoie de o categorisire a diferitelor discipline care alcătuiesc web designul. Cei care lucrează în acest domeniu se clasifica în Product Design, User Interface (UI) Design, User Experience (UX) Design, Interaction Design şi aşa mai departe. Toate acestea alcătuiesc acest termen: WEB DESIGN. Având în vedere acestea, nu cred că ar fi corect să spun că ei sunt doar cei care estetizează munca de programare. Acest lucru e corect doar în momentul în care un proiect e finalizat total şi are nevoie doar de o îmbunătăţire estetică a secţiunilor deja existente şi funcţionale. Când proiectul este la început, în faza de idee, aceşti designeri trebuie să pună bazele proiectului, să îl formeze, să îl gândeasca în detaliu, astfe ca produsul să fie uşor de folosit pentru utilizatorul final. Doar după acest pas urmează partea de programare care deja ar trebui să decurgă mai uşor. Eu aş spune că programarea e punerea în funcţiune a părţii estetice. Acum depinde din ce punct de vedere analizezi situaţia. Ideea este că ambele procese, de design şi dezvoltare/programare, au aceeaşi importanţă şi alcătuiesc un întreg, completându-se unul pe celălalt. Rezultatul trebuie să fie un produs web de calitate.
Este adevărat că designul trebuie să ţină pasul cu trendurile, dar, în acelaşi timp, şi componenta de dezvoltare/programare trebuie să fie constant la curent cu noile tehnici, tool-uri şi tehnologii din domeniul de development pentru a putea face faţă solicitărilor din noile tendinţe din design. Din acest motiv, când o parte componentă (design sau development) rămâne în urmă, ajungem să avem produse de o calitate mai slabă sau care nu ajung să se ridice la aşteptările dorite. Schimbarea la faţă nu trebuie făcută constant, atunci când apare ceva nou. Totuşi, poate fi benefică după o perioadă de timp pentru a ţine pasul cu noutăţile.
 
 
 

Cam pe când ar trebui să începi schimbarea feţei

 
R.I.: De ce sunt benefice schimbările la faţă în cazul site-urilor sau este mai bine să se meargă pe constanţă? Nou vs existent, în cazul ultimului, cu precizarea: atât timp cât merge bine, de ce să operez schimbări grafice, ci doar de funcţionalitate.
 
F.A.: Schimbarea la faţă sau, în termeni mai tehinici, cunoscută sub numele de rebranding/redesign este foarte benefică şi în cazul site-urilor. Spun asta din faptul că omul este o fire foarte curioasă, înfometată după cunoaştere. Ce se întâmplă când vedem ceva nou? Automat ni se porneşte mecanismul de curiozitate şi parcă ceva ne îndeamnă să vedem ce este acel lucru nou. Când un site deja ajunge la un anumit plafon de accesări sau nu mai produce cum ar trebui, cu siguranţă o schimbare la faţă, un “refresh” al imaginii este foarte benefică.
Când vorbesc de o schimbare la faţă, este vorba despre o schimbare grafică. Schimbări de funcţionalitate se pot face oricând, însă publicul are şanse să nici nu observe. Partea de fucţionalitate trebuie actualizată cu ultimele tehnologii cât de des este posibil, în timp ce schimbările la faţă (redesign-urile) sunt benefice doar după o  perioadă mai îndelungată.
Ca ultimă idee, despre precizarea ta la: “atât timp cât merge bine, de ce să operez schimbări grafice, ci doar de funcţionalitate.” ar fi: Nu este nevoie, nu e nicio regulă care să te îndemne la o aşa schimbare, dar dacă ţii la imaginea business-ului tău, ar fi indicat să o faci.
 
 
 
R.I.: Spune-mi un secret sau, dacă e prea mult, un lucru inedit din munca de web designer.
 
F.A.: Un secret? Hmm! Web design-ul nu este pentru toata lumea. Deşi este un domeniu frumos şi creativ, necesită un efort constant de învăţare. Dacă nu eşti pregătit să înveţi permanent, să depui acel efort minim zi de zi, cu siguranţă acest domeniu nu e pentru tine.
Un lucru inedit din munca de web designer, care ar fi un fel de o recompensă personală, este să vezi cum rodul creativităţii şi muncii tale poate uşura şi afecta benefic viaţa a milioane de oameni/utilizatori.
Este un sentiment frumos să vezi cum se materializează ceva plăcut vizual, care a ieşit de sub mâinile tale, în timp ce acesta are deja impregnat amprenta ta artistică.