Articol publicitar

Smart City, tehnologia de care orice metropolă modernă are nevoie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Viaţa într-un oraş cu o densitate mare de locuitori şi maşini, cu numeroase instituţii şi centre comerciale, cum e şi cazul marilor oraşe din România, este presărată cu numeroase frustrări pentru locuitori, frustrări care vin dintr-o organizare şi funcţionare depăşită de vremuri, dar care ar putea fi îmbunătăţită cu ajutorul tehnologiilor moderne.

Să luăm drept exemplu transportul, cu principalele sale forme şi modalităţi prin care tehnologia de tip Smart City poate contribui la îmbunătăţirea acestuia. Problemele punctuale ale transportului cu autoturismul sunt traficul sufocant şi găsirea locurilor de parcare, iar aglomeraţia şi timpul mare de aşteptare sunt frustrări ale celor care călătoresc cu transportul în comun.

Atât traficul, cât şi problema locurilor de parcare, pot fi optimizate cu ajutorul unor tehnologii din sfera Internet of Things. Spre exemplu, monitorizarea inteligentă a traficului poate ajuta autorităţile să ia deciziile corecte cu privire la modificările ce pot fi aduse pentru fluidizarea fluxului de maşini.

Pe de altă parte, cu ajutorul unor soluţii de tip parcare inteligentă, şoferii pot primi informaţii în timp real cu privire la disponibilitatea locurilor de parcare, prin intermediul unei aplicaţii de smartphone, iar autorităţile locale pot gestiona mai eficient aceste spaţii.

De altfel, studiile recente arată că 30% din traficul auto al unui oraş este generat de căutarea locurilor de parcare. O soluţie inteligentă de parcare, capabilă să îndrume rapid şoferul către un loc disponibil, ar diminua acest procent artificial de trafic şi, implicit, poluarea.

Pe de altă parte şi transportul public poate beneficia de pe urma tehnologiilor moderne. Autorităţile pot îmbunătăţi percepţia publică prin oferirea mai multor informaţii celor care folosesc mijloacele de transport în comun. Spre exemplu, călătorii ar putea aştepta mai puţin timp în staţie dacă ar avea acces rapid la informaţii în timp real privind orarul mijloacelor de transport.

În plus, pentru cei care preferă transportul cu bicicleta, pot fi puse la punct sisteme publice de bike sharing. La nivel european, un astfel de proiect care se bucură de succes este disponibil în Budapesta. Sistemul MOL Bubi dezvoltat împreună cu Deutsche Telekom este folosit pentru închirierea a până la 5.700 de biciclete într-o singură zi, dovedind, încă o dată, apetitul locuitorilor pentru astfel de soluţii.

Însă transportul nu este singurul domeniu pe care autorităţile locale îl pot îmbunătăţi cu ajutorul tehnologiilor moderne de tip Smart City. Siguranţa publică, iluminatul stradal şi gestionarea deşeurilor şi alte zone de care, dezvoltate inteligent, pot îmbunătăţi viaţa locuitorilor din marile oraşe.

Cu ajutorul camerelor video montate în locurile publice şi a tehnologiilor de analizare a imaginilor, autorităţile locale pot beneficia de un sistem automat de notificare în cazul în care sunt detectate incidente care ţin de securitatea locuitorilor.

Algoritmii pot recunoaşte, spre exemplu, situaţiile conflictuale şi diverse obiecte, precum numerele de înmatriculare. Această recunoaştere are loc fără ca cineva să stea şi să urmărească în permanenţă monitoarele. În cazul depistării în acest fel a unei situaţii periculoase, autorităţile pot fi alertate automat, reducând astfel timpul necesar unei intervenţii.

Tot în scopul creşterii siguranţei publice, dar nu numai, autorităţile pot apela şi la soluţii moderne de iluminat inteligent precum cea implementată încă din primăvara anului trecut de Telekom Romania în Parcul Tineretului în cadrul unui proiect-pilot. Această tehnologie poate fi folosită pentru a implementa condiţii diferite de iluminare de la zonă la zonă şi contribuie la scăderea consumului de energie.

Spre exemplu, corpurile de iluminat stradal ar putea să funcţioneze la o capacitate luminoasă redusă şi să treacă la capacitatea normală de luminare în momentul în care senzorii detectează o persoană. În acest fel, iluminatul inteligent contribuie la securitatea zonei şi realizează şi economie de energie.

Aceste soluţii inteligente de iluminat, care folosesc tehnologia LED, spre deosebire de becurile incandescente, care funcţionează toată noaptea la intensitate maximă, pot ajuta autorităţile să reducă cheltuielile din acest domeniu cu până la 60%.

Un oraş modern nu trebuie să ignore nici problema deşeurilor, iar o tehnologie de tip IoT pentru gestionarea inteligentă a acestora şi a activităţii de colectare a acestora poate contribui la păstrarea cât mai curată a oraşului.

Un bun exemplu în acest sens este insula croată Krk, care foloseşte un sistem inteligent de gestionare a deşeurilor, dezvoltat de Hrvatski Telekom, companie din grupul Deutsche Telekom. Containerele pentru deşeuri folosesc tag-uri RFID şi furnizează maşinilor de ridicare a gunoiului informaţii despre gradul de încărcare.

Astfel, maşinile care trebuie să ridice gunoiul vor şti când este momentul oportun pentru ridicarea deşeurilor, evitând un drum atât atunci când containerele sunt doar pe jumătate pline, cât şi deplasarea tardivă, când deja nivelul deşeurilor depăşeşte capacitatea containerelor.

Toate aceste exemple arată cum pot fi folosite tehnologiile moderne, de tip Smart City, pentru a ajuta autorităţile să îmbunătăţească serviciile locale şi viaţa locuitorilor din cele mai aglomerate metropole şi nu numai. Dar cum pot fi demarate şi finanţate acest gen de proiecte?

În Europa, motoarele dezvoltării oraşelor inteligente sunt autorităţile locale, respectiv centrale, locuitorii şi companiile care operează în zona de tehnologie şi telecom, unul dintre cele mai active grupuri pe acest segment fiind Deutsche Telekom. În raportul “Maparea Oraşelor Inteligente în Uniunea Europeană” este detaliată voinţa Uniunii Europene de a susţine proiectele de tip Smart City datorită numeroaselor avantaje pe care acestea le conferă oraşelor europene. În capitolul 5.1.1 se arată că focusul Uniunii Europene în ceea ce priveşte conceptul de Smart City vizează clădirile, încălzirea şi răcirea, electricitatea şi transportul.

Conform aceluiaşi raport, Italia, Austria, ţările nordice, Estonia şi Slovenia sunt ţările europene care stau cel mai bine la capitolul Smart Cities. România este încadrată la categoria de mijloc, a ţărilor cu între 4 şi 10 oraşe care se încadrează în acest concept.

image

La ora actuală, proiectele de tip Smart City se află la început de drum în majoritatea ţărilor europene. Acestea fie sunt în lucru, fie se află într-o perioadă de testare.

Cu excepţia statelor Cipru, Luxemburg şi Malta, care au oraşe cu densitate redusă de locuitori, toate ţările europene desfăşoară în prezent proiecte de tip Smart City. Cel mai slab la acest capitol stau ţările din estul Europei.

În ceea ce priveşte finanţarea, această se realizează atât cu fonduri publice, cât şi private. Spre exemplu, proiectele care privesc gestionarea traficului şi cele care vizează crearea aşa-numitelor cartiere inteligente sunt realizate, în cea mai mare parte, cu fonduri publice. Aportul public – privat este mai echilibrat în cazul sistemelor de gestionare a resurselor şi a proiectelor de micro infrastructură.

Raportul Uniunii Europene arată că, deşi multe dintre proiectele de tip Smart City încă nu sunt finalizate, produc deja efecte pozitive. Sunt date drept exemplu proiectele de micro infrastructură care au început să scadă costurile de management şi să contribuie la reducerea emisiilor de CO2. De asemenea, Uniunea Europeană evidenţiază faptul că aceste proiecte contribuie în mod pozitiv la creşterea competitivităţii economice a oraşelor vizate.

La ora actuală, oraşele europene care stau cel mai bine la acest capitol – număr mare de iniţiative şi caracteristici variate vizate – sunt Amsterdam, Helsinki şi Barcelona.

Din exemplele evaluate, s-a ajuns la concluzia că pentru succesul oraşelor inteligente sunt necesare trei ingrediente: viziunea care să ghideze proiectele într-un mod omogen, implicarea locuitorilor şi organizarea eficientă a proceselor de dezvoltare şi implementare.

image

Proiectele de tip Smart City trebuie să aibă la bază o înţelegere a conceptului, alături de cercetarea şi evaluarea modului în care tehnologiile moderne pot fi adaptate cel mai bine la cerinţele individuale ale fiecărui oraş. Autorităţile au obligaţia de a creiona o viziune în care iniţiativele Smart City să fie implementate pe baza unor strategii bine puse la punct, care să nu fie lipsite de instrumente de “guvernare smart”, care să permită o bună gestionare viitoare a proiectelor dezvoltate.

Pentru evaluarea şi cuantificarea rezultatelor este nevoie de timp, efectele benefice alte acestor proiecte nefiind întotdeauna vizibile imediat sau fiind, uneori, incerte. În aceste cazuri, precum şi atunci când sunt implicate investiţii majore încă de la început, este recomandat să se înceapă cu proiectele ale căror rezultate benefice sunt cel mai aproape de concret, lăsând pentru o dată ulterioară acele proiecte care au nevoie de mai mult timp pentru a produce efectele scontate.

Tehnologie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite