Cum aţi ajuns să lucraţi în social media?

La întrebarea „Cum aţi ajuns să lucraţi în social media?”, Mariciu a spus că povestea colegei lui este mult mai haioasă decât a lui. Ramona Cojanu a „preluat legătura” şi a spus: „Este primul meu job în social media. Am fost la un târg de job-uri organizat de Prime unde erau prezenţi şi GMP PR, cel mai aglomerat stand, aşa că nu voiam să merg acolo, pentru că nu voiam să îmi dau coate ca să îmi las un CV. Am fost dusă cu forţa, am făcut cunoştinţă cu el (Mariciu), pentru că nu ştiam cine este. Am aflat că dă job-uri, aşa că m-am interesat cine este. Avea o activitate foarte interesantă, trebuia să apeşi pe nişte butoane, eu nu înţelegeam ce trebuie să fac. Marian mi-a spus că trebuie să fac ceea ce se face şi la păcănele, iar atunci a aflat că eu nu am fost niciodată la păcănele şi mi-a zis că îmi dă job-ul dacă merg.” Aceasta a concluzionat: „I-am trimis o poză cu mine de la păcănele şi sunt aici.” Marian a adăugat: „Nu e fake news, it's true!”

Mariciu a răspuns la aceeaşi întrebare tot cu o povestioară interesantă: „Eu am ajuns în publicitate pentru că voiam să fiu copywriter, dar eu am ajuns Social Media Coordinator la Mercury 360, după training la IQads. Acolo, Adrian Pavelescu m-a descoperit, m-a luat la el în agenţie şi am stat vreo 3 ani şi ceva. Eu îmi doream tare mult să ajung copywriter şi am făcut şi o chestie care s-a numit «Primiţi cu creativul». Am trimis mai multe piese de puzzle, ca să zic aşa, la mai multe agenţii de publicitate care trebuiau să asambleze acel puzzle ca să ajungă la întrebarea: Primiţi cu creativul? Nimeni nu a comunicat cu nimeni. Eu nu ştiam că oamenii din publicitate chiar muncesc, nu pot să piardă timp cu puzzle-ul, dar chestia aia mi-a facilitat intrarea la IQads Kadett şi de acolo a început totul.”

Cum te-a ajutat experienţa acumulată de-a lungul timpului în evoluţia profesională?

Marian povesteşte despre experienţa lui profesională amintindu-şi: „Experienţa de viaţă împreună cu experienţa profesională ca agent de vânzări când am avut ocazia să cunosc oamenii mai bine, deoarece lucram cu pieţarii din Obor, cu tarabagii din Obor, dar şi cu supermarketurile mari din Bucureşti, atunci am avut ocazia să cunosc mai multe paliere care m-au ajutat apoi in publicitate. Dacă ar fi să concluzionez, exista un destin, deoarece dacă nu făceam primii paşi să lucrez în vânzări, apoi dacă nu făceam blogging, nu ajungeam să lucrez în publicitate pe social media, poate că acum nu mai aveam vloggul. Toata informaţia a împins-o pe cealaltă.”

Cum a început proiectul tău de daily vlogging?

Dacă vă întrebaţi cum a început proiectul de daily vlogging al lui Mariciu, vă putem da un pont: totul a pornit de la o bere. Marian povesteşte „Pur şi simplu, literalmente la o bere cu Ariel Constantinov şi Adrian Anghel, doi băieţi din blogosferă şi pentru o perioadă din vlogosferă... Ne-am dus într-o zi la Ariel acasă, am înşirat nişte berici şi ne-am gândit că vrem să facem video, dar întrebarea era „ce ar trebui să facem pe video” şi după mai multă analiză ne-am gândit „hai să ne filmăm vieţile de zi cu zi, pentru că, noi fiind bloggeri, aveam şi parte de multe evenimente, multe întâmplări. Brandurile veneau în viaţa noastră şi ziceau: Mariciule, uite, ce ar fi să te duci la Electric Castle cu avionul şi filmezi câştigătorii, să mergi cu Uber Jet şi multe altele. Se întâmplă chestii spre deosebire de un om normal, cu un job de la 8 la 6 şi atât! Am şi eu job de la 8 la 6, dar... sunt şi blogger şi vlogger, încerc să le împart pe toate, dar de la asta am pornit, că avem nişte vieţi mai agitate şi putem să le filmăm zilnic. Ariel s-a ţinut mai mult decât mine în primă fază, Adrian s-a lăsat după vreo săptămână, două, eu m-am lăsat după vreo lună, Ariel a continuat, după s-a oprit şi el şi apoi am început eu şi începând cu 16 februarie 2016 fac în fiecare zi câte un clip.”

De unde te inspiri pentru episoadele tale zilnice şi care este preferatul tău?

La întrebarea despre sursa de inspiraţie pentru fiecare daily vlog, Mariciu a venit cu un răspuns extrem de simplu: se inspiră din ce i se întâmplă zilnic. „Nimic nu este regizat, poate tocmai de asta nu am sute de mii de vizualizări, pentru că, cumva, păstrez naturaleţea şi spontaneitatea mea din viaţa mea de zi cu zi.”

L-am pus pe Mariciu în dificultate în momentul când l-am rugat să ne spună care este episodul lui favorit. Răspunsul lui a fost unul puţin emoţionant. „Îmi plac mult episoadele în care ies în oraş şi filmez cu drona. Mi se pare că drona dă o dinamică mai mişto. Fiecare episod devine copilul meu şi nu ai cum să alegi dintre copiii tăi pe care îl iubeşti mai mult... ştii. E greu să aleg, chiar e foarte greu să aleg unul dintre ele. Cu toate că sunt... vizualizările, dacă te uiţi la vizualizări, sunt unele care evident au... am şi un clip care are 130.000 mii de vizualizări, dar în medie sunt vreo 3.000 de vizualizări pe clip. Dar, nu ştiu. Toate îmi plac.”

Prin ce se diferenţiază vlogul tău faţă de celelalte şi cum ai defini succesul pe Youtube?

Dacă vreţi să aflaţi cum poate fi atins succesul pe Youtube şi cum se diferenţiază vlogul lui Mariciu de celelalte, aflaţi în continuare: „În general, se diferenţiază prin viaţa mea, pentru că de aici vine şi originalitatea vlogului, prin faptul că nu ai cum să copiezi viaţa unui alt om. Pentru mine, sursa de inspiraţie să mă apuc de daily vlogging a fost Casey Neistat (un youtuber foarte cunoscut din afară). Cumva el, prin stilul acesta de daily vlogging foarte mişto (are în spate mulţi ani de cinematografie) a făcut să pară că e super uşor să faci daily vlogging şi de acolo s-au apucat foarte mulţi oameni de Youtube (martorii lui Casey Neistat cum s-ar spune, printre care sunt şi eu). Mai departe, stilul personal a venit în timp.

Succesul pe Youtube vine din crearea unei comunităţi care, atunci când eşti plătit să faci un clip şi îl faci în stilul tău personal, nu vor apărea în comentarii indivizi care să zică “E reclamă! Te-ai vândut!”. Să ai o comunitate în adevăratul sens al cuvântului, nu nişte oameni care vin acolo şi zic “Hai să vedem ce a mai făcut ăsta!”. Cumva, crearea unei comunităţi care chiar se ataşează de tine şi care, chiar dacă creşte mai greu, cum e în cazul meu, are o doză de fidelitate ridicată, o doză de înţelegere, de conştientizare a faptului că, uneori, trebuie să faci şi bani din chestia asta. Anumite branduri vin, îţi oferă o experienţă pe care tu o îmbrăţişezi şi mai iei şi bani pentru asta. Cred că asta e reţeta succesului - crearea unei comunităţi. Desigur, sunt şi vizualizările şi subscriberii, dar eu asta cred.”

Ce sfaturi ai pentru cei care vor să devină vloggeri?


”În primul rând, să înceapă. Că ăsta e cel mai mare hop. Eu, de la momentul în care am zis că mă apuc de vlogging şi până la momentul în care chiar m-am apucat de vlogging, a durat un an. Şi abia din momentul în care m-am apucat de vlogging şi am început să fac clipuri, mi-am dat seama că nu sunt clipurile pe care aş vrea să le fac, că e alt stil, iar stilul meu nu se pliază pe clipurile respective. Şi abia după aceea a început, cu adevărat, treaba. Aşa că, cu cât te apuci mai repede, cu atât îţi dai seama ce ţi se potriveşte mai bine. Şi scapi de tracul de a vorbi la cameră, scapi inclusiv de tracul de a vorbi în public. Chestia asta, pe mine m-a ajutat să vorbesc mai uşor în public. Ăsta e cel mai important lucru: să te apuci, să îţi dai seama ce vrei să faci şi să nu intri în „hora” luatului de „jucării”, să dai foarte mulţi bani. În primă fază, merge şi cu camere mai ieftine. Sunt destul de multe camere ieftine, care îşi fac treaba destul de bine. Mai grav este să-ţi faci credit la bancă, să-ţi vinzi rinichii sau ceva ca să-ţi iei o cameră bună de vlogging. Dar asta e important: să te apuci şi după aceea vezi care e stilul tău. Că dacă stilul tău e să faci vlogging de cancan, o să faci vlogging de cancan; dacă stilul tău e să înjuri pe video, o să înjuri pe video. Personalitatea ta se va plia pe vloggul tău. Dar, apucă-te. E cel mai important lucru. Nu mai sta pe loc, că oricum deja se aglomerează piaţa.”

Te-ai gândit vreodată să renunţi la daily vlogging?

”Sunt momente în care simt că muncesc prea mult şi nu am rezultate mari. Atunci când intri în cursa după cifre, în cursa după subscriberi şi vezi că nu ajungi acolo unde ţi-ai dori. De exemplu, îmi doream ca, până la finalul anului 2016, să am 10.000 de subscriberi. Nu am ajuns. Momentan, am vreo 8.800 sau ceva de genul. Deci a mai trecut un trimestru din 2017 şi nu mi-am atins targetul. Şi de acolo au început, cumva, dubiile astea, dacă să mai continui sau să nu. Dar mi-am dat seama că, până la urmă, sunt nişte oameni care au venit acolo, care s-au abonat şi care se uită zilnic, şi dacă m-aş lăsa, i-aş dezamăgi. Adică, cumva, interesul personal ar prima şi ar deprima.”

Şi-a luat Floricica dansatoarea „vizoalizările” înapoi?


Mariciu ne-a vorbit despre diferenţa dintre vlogging-ul din România şi cel din afara ţării, dar am aflat şi dacă Floricica dansatoarea şi-a luat sau nu „vizoalizările” înapoi: „Din punctul meu de vedere, diferenţa – poate o să pară prea drastic – este o diferenţă mare pentru că internaţionalul a fost tot timpul înaintea content-ului autohton şi nu mă refer aici la calitatea conţinutului, cât mă refer la lipsa unui conţinut pentru toată lumea pentru că vloggerii care sunt în momentul de faţă bifează doar anumite categorii de vlogging care se întâmplă la nivel internaţional. Lipsesc, cum a apărut mai nou, Periodic, sper că aţi auzit de ei dacă nu aţi auzit căutaţi-i pe Youtube că sunt foarte tari. Lipseşte genul ăsta de conţinut, poate un pic mai mult de calitate, decât ce avem noi acum. Momentan, de asta Youtube-ul şi vlogging-ul sunt percepute ca nişte chestii pentru copii: lipsesc vloggerii care să vorbească şi cu adulţii. Eu mă chinui să ii aduc pe adulţi pe Youtube, aici este marea mea provocare. Dacă aş vrea să vorbesc cu copiii ar fi foarte uşor, aş începe să fac adevăr sau provocare, aş face tot felul de tâmpenii, am suna la 666 s-a stins lumina, sunt tot felul de chestii, de cârlige prin care poţi să aduci audienţa, dar atunci când vrei să aduci o audienţă mai în vârstă este mai greu. De asta suntem în urmă la capitolul ăsta, dar sunt sigur că vor apărea destul de multe show-uri în direcţia asta pentru că Youtube-ul creşte, chiar şi campania Coca-Cola a ajutat foarte mult şi a făcut foarte vizibil vlogging-ul. Sunt mulţi care vor zice: „hai să investim în zona asta” şi vor apărea multe chestii de calitate. Mă oboseşte foarte rău cocălăreala, piţiponceala, zona asta. Mă afectează foarte tare că nu văd conţinut de calitate la noi. Asta mă enervează: lipseşte conţinutul de calitate, este foarte mult content pentru copii şi foarte mult content vulgar, sunt multe exemple, dar nu vreau să vă spun că nu este frumos. Avem nevoie în România de vloggeri care să copieze mai puţin ceea ce se întâmplă în afară, care să vină cu chestii cu adevărat originale şi când vine un brand la ei să zică „hai să promovăm chestia asta” să îşi pună creativitatea la bătaie şi să iasă ceva original. Cred că este timpul să apară cu adevărat nişte case de producţie în zona asta de vlogging care să facă chestii smart.

Floricica şi-a luat de o mie de ori mai multe vizualizări înapoi, nu şi le-a luat de la Mark, şi le-a luat de la românul de rând care şi-a mutat atenţia de la Capatos pe Internet pentru că poate să găsească ciudăţenii şi pe internet şi este trist că este promovat, este foarte trist, adică este un exemplu de bullying Floricica dansatoarea, toate share-urile pe care le are este un fel de bullying pentru că nimeni nu dă share să zică „mamă, ce tare este”, toată lumea dă share să zică „mamă, ce penibilă este”. Cei care i-au dat follow, i-au dat follow să râdă de ea, să vadă ce face şi, fără să îşi dea seama, o alimentează să facă chestia aia în continuare.”

Pe final de interviu, Marian şi colega lui, Ramona, au avut de ales între mai multe reţele sociale. Află ce reţele preferă cei doi şi de ce:


Interviu realizat de

  Alisa Stoian
  Studentă An II Masterat Social Media şi Marketing Online, SNSPA
  linkedin.com/in/alisa-maria-stoian-9334b069

  Ionuţ Cojocariu
  Student An II Masterat Social Media şi Marketing Online, SNSPA
  facebook.com/inspire.newmedia/

  Luiza Nagîrneac
  Studentă An I Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA
  facebook.com/luizan305

  Andreea Neblea
  Studentă An I Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA
  facebook.com/Andreea.alexandra1810

  Mariana Dinică
  Studentă An II Masterat Social Media şi Marketing Online, SNSPA
  facebook.com/mariana.dinica