EUROBAROMETRU Românii pe internet: mai puţini decât europenii, mai tradiţionali şi mai reticenţi
0
Comisia Europeană a dat publicităţii ultimul Eurobarometru în privinţa folosirii internetului la nivel continental şi a protejării în faţa pericolelor care ne pasc în lumea online. În continuare, România este la un nivel destul de scăzut în privinţa folosirii acestuia.
Prima concluzie care se poate extrage din Eurobarometru este faptul că în continuare, numărul românilor care nu accesează niciodată internetul este impresionant. Astfel, 47% din respondenţi au spus că nu accesează internetul. În schimb, ceilalţi 53% care-l folosesc au o rată a folosirii lui mai mică decât media europeană.
De exemplu, dacă la nivel continental, 39% din respondenţi au declarat că accesează internetul de mai multe ori pe zi, în România doar 23% au declarat acest lucru. Românii se apropie de media europeană la celelalte răspunsuri: 12% îl accesează o dată pe zi, în comparaţie cu 14% în Europa, 9% din români îl accesează de câteva ori pe săptămână, cu un procent mai puţin decât cifra din Uniunea Europeană.
Unde stau românii pe internet?
La nivelul preferinţelor „geografice” în privinţa folosirii internetului, românii sunt la acelaşi nivel cu europenii în privinţa folosirii internetului acasă. Astfel, 94% din românii care accesează mediul online, o fac de acasă, în comparaţie cu 95% din europeni.
Situaţia devine dezechilibrată în privinţa altor locuri în care oamenii stau pe internet. 39% din europeni stau pe internet la muncă, spre deosebire de doar 31% din români. În schimb, nu ne place să fim online în călătoriile pe care le facem şi ne detaşăm aproape în totalitate de mediul virtual. 3% dintre noi îşi „iau” internetul cu ei în călătorii, în comparaţie cu 16% la nivel european.
De asemenea, deşi sunt locuri care nu mai au aceeaşi popularitate ca în trecut, internet cafe-urile sunt mai populare la noi în ţară decât în străinătate, dar diferenţa nu este crucială. 7% din români accesează internetul şi din aceste locuri, spre deosebire de 4% în Europa.
Ce facem când suntem online?
Românii care folosesc internetul au în mare aceleaşi trăsături ca şi ceilalţi europeni, dar ne diferenţiem îngrijorător într-o singură privinţă. În continuare, România este o ţară unde există o reticenţă faţă de cumpărăturile online. Tranzacţiile făcute pe internet sunt rare, deşi nivelul european este extrem de mare.
Astfel, 48% din europeni fac online banking. În schimb, doar 10% din cei 53% din români care folosesc internetul au o relaţie online cu banca lor. În acelaşi timp, doar 20% achiziţionează bunuri sau servicii şi 10% vând bunuri sau servicii.
În rest, doar jumătate dintre noi folosim mailul, 61% citim ştirile, iar 52% stăm pe reţelele sociale. Într-o singură privinţă stăm mai bine decât Europa: jocurile. 40% din români au declarat că se joacă pe internet, spre deosebire de doar 27% din europeni.
Realizăm ce facem?
Un sfert dintre noi ne-am schimbat parolele în ultimul an pe reţelele sociale, dar mai mult de jumătate nu am făcut niciodată acest lucru, ceea ce înseamnă că nu considerăm acest lucru un pericol.
Eurobarometrul i-a întrebat pe cetăţenii europeni ce au făcut atunci când au fost îngrijoraţi de aspectele de securitate. Cei mai mulţi dintre români au declarat că au instalat un program antivirus şi au făcut mai puţine cumpărături online. De asemenea, un sfert dintre noi am fost mai puţin dispuşi să divulgăm informaţii personale pe site-urile web şi să efectuăm tranzacţii bancare.
Deciziile în privinţa acestor lucru au fost influenţate cel mai mult de informaţiile apărute la televizor, dar, cu toate acestea, 69% din români consideră că sunt prost informaţi în privinţa criminalităţii informatice.
În final, cele mai multe activităţi care se încadrează în categoria criminalităţii informatice şi care au fost remarcate de către români au fost materialele care promovează rasismul şi discriminarea religioasă. Acestea sunt urmate de mesajele electronice care solicită în mod fraudulos bani sau detalii personale.
Sondajul a fost realizat în perioada 10 – 25 martie 2012 pe un eşantion european de 26.593 de persoane şi 1.031 de români. Metodologia folosită a fost cea a interviului faţă în faţă.
Se încarcă comentariile...
