Economia din tenebrele Internetului. Câţi bani fac hackerii pe seama ta

Suntem în Polonia, la Kaspersky Cyber Security Weekend FOTO Octavian Palade

O vorbă de la americani spune în felul următor: ”crime doesn’t pay” (trad. – infracţionalitatea nu renteaza). Totuşi, un studio realizat de Kaspersky arată exact contrariul, cel puţin în ceea ce priveşte infracţionalitatea cibernetică.

Experţii Kaspersky apreciază că profiturile infractorilor cibernetici sunt de 20 de ori mai mari decât costurile pe care le implică tehnologiile folosite de ei. Studiul companiei de securitate este comparaţia dintre costurile celor mai frecvent folosite unelte şi banii furaţi în urma unui atac.  

În zilele noastre, un infractor cibernetic nu mai are nevoie de cunoştinţe de programare pentru a te lăsa fără bani. Toate instrumentele necesare pot fi găsite pe Internet şi ele pot fi folosite de aproape oricine, în schimbul unei sume de bani. Mai mult, a explicat Ştefan Tănase, Senior Security Researcher, în cadrul Kaspersky Cyber Security Weekend, eveniment desfăşurat în Polonia, infractorii cibernetici sunt acum grupaţi în găşti stratificate. Unii se ocupă de strategie, alţii de programarea uneltelor, unii de vânzarea informaţiilor furate de la utilizatori, alţii de spălarea banilor. 

”Această piaţă subterană a evoluat foarte mult în ultimii ani. Dacă în trecut, aceste schimburi se produceau pe site-uri foarte rudimentare sau pe unele forumuri ascunse, acum există platforme moderne, cu un aspect foarte plăcut”, a explicat expertul Kaspersky. Acest ecosistem este foarte bine organizat şi lucrurile par să meargă strună pentru cei care se ocupă de astfel de lucruri. 

(Ştefan Tănase, Kaspersky. Foto: Octavian Palade)

”Să cumperi malware nu mai este o problemă: este uşor să găseşti aceste unelte pe diverse forumuri de hackeri şi sunt relativ ieftine. Un infractor cibernetic care urmează aeastă procedură nici nu are nevoie de cine ştie ce aptitudini - pentru un preţ fix pot obţine un pachet pregătit pentru lansarea atacurlor”, a explicat şi Alexander Gostez, Chief Security Expert Kaspersky Lab. 

De exemplu, pentru crearea unei pagini de phishing care imită o reţea socială populară şi pentru a porni o campanie de spam care face referire la respectiva pagină, un infractor cibernetic scoate din buzunar în jur de 150 de dolari. Răsplata? În cazul în care 100 de persoane cad pradă acestei înşelăciuni, hackerii pot face aproximativ 10.000 de dolari, după ce vând datele persoanle ale victimelor. 

Există şi unelte mai costisitoare. De exemplu, un malware de tip Trojan blocker, care blochează dispozitivele utilizatorilor şi cere o recompensă pentru deblocarea lor, poate fi cumpărat, în medie, cu 1.000 de dolari. În schimb, şi profitul este mai mare. Sumele cerute de hackeri pentru a lăsa gadgeturile internauţilor în pace variază între 10 şi 200 de dolari, însemând că prin şantajarea a 100 de persoane se pot obţine până la 20.000 de dolari. 

Uneltele de tip ransomware fac un lucru similar, numai că mai şi criptează informaţiile de pe dispozitiv, iar acestea costă aproximativ 2.000 de dolari. Totuşi, suma minimă cerută victimelor este de 100 de dolari. 

Totuşi, infractorii cibernetici care vor să dea cu adevărat lovitura se pot folosi de malware pentru banking. Aceste atacuri îi costă în jur de 3.000 de dolari şi aduc profituri de 72,000 de dolari, având în vedere că, în medie, o victimă a unui astfel de atac pierde 722 de dolari.