Cât e halatul?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Este portalul e-Romania rezultatul muncii continue timp de un an a minim 21 de oameni foarte bine plătiţi? Sincer, mă îndoiesc.“
„Este portalul e-Romania rezultatul muncii continue timp de un an a minim 21 de oameni foarte bine plătiţi? Sincer, mă îndoiesc.“

Zilele acestea s-a lansat cel mai scump site conceput vreodată în Romania, un Ferrari al internetului românesc. Sau vreo 30 de Ferrari-uri de fapt: portaleromania.ro. A costat 8 milioane de euro (inclusiv TVA).

Eu unul, când e vorba de achiziţii de chestiuni complexe în domenii în care nu mă pricep tind să tac, aşa cum bine ne sfătuieşte Wittgenstein. Îmi este greu să evaluez, de pildă, dacă un pod peste Dunăre merită suma de X sau Y milioane de euro. Din fericire, la webdevelopment mă pricep suficient încât să îmi fi plătit facturile, impozitele şi cărţile în ultimii 12-13 ani. Şi cred că ar fi cazul să dăm nişte cifre şi pentru ceilalţi, care activează în alte domenii.

1. Ora de development în România

Costul de la care porneşte orice evaluare a unui proiect web este ora de dezvoltare (exact ca la service, oră de manoperă). Ora de dezvoltare în România variază ca preţ de listă între 20 şi 50 de euro (fireşte pot exista şi excepţii însă 90% din cazuri se înscriu în această situaţie). Fireşte, cu cât un proiect e mai mare (implică mai multe ore de dezvoltare) costurile per oră tind să scadă, aplicându-se un discount de volum datorat faptului că se asigură mai multă stabilitate unei firme.

Asumând că o treime din valoarea proiectului Portal eRomania au fost costuri de dezvoltare (2.15 milioane euro + TVA) vorbim un volum de ore de dezvoltare între 43.000 şi 107.000 ore. La limita superioară a preţului per oră, asta înseamnă 21 de oameni timp de 12 luni. La limita inferioară vorbim de o echipă de 52 de programatori, designeri, oameni pricepuţi în arhitectura informaţiei, interfaţe, administratori de sistem,  project manageri etc.
 
Este portaleromania.ro rezultatul muncii continue timp de un an a minim 21 de oameni foarte bine plătiţi? Sincer, mă îndoiesc.

2. Cât e halatul în viaţa reală?

În lumea reală, aceea din care provin cei care dau la buget taxele din care apoi se fac grandioase lucrări publice cum ar fi Portalul eRomania, site-ul ANAF, aplicaţii nefunctionale ale Comisiei de Statistică sau CNAS lucrurile stau cam aşa:

a) Dacă eşti cu un business la început de drum care vrea să aibă o prezentă online, apelezi la un freelancer care îţi va customiza o platformă deja existentă pentru câteva sute de euro (200-600E). Am văzut şi oferte de genul site la 399 lei, dar să spunem că acelea sunt considerabil subestimate

b) Dacă eşti cu un business mai stabil care vrea ceva mai mult, costurile sunt în zona câtorva mii de euro.

c) Deja la mai mult de 3-4.000 euro îţi poţi permite anumite fantezii, un magazin online customizat decent pe o platformă existentă

d)  Un magazin online full custom, o aplicaţie de mobil complexă, un sistem de publishing mare cu tot soiul de chestiuni pe care PortaleRomania nu le are costă între 10 şi 60 mii euro.  Adică la limita maximă  cel mult 2.5% din cât a costat portalul în discuţie.

Sau să o spunem mai direct:

Dacă portalul ăsta făcea de 10 ori mai bine ceea ce face în momentul actual, dacă era conceput profesional ca design, programare, arhitectură a informaţiei şi continue, el nu ar fi trebuit să coste mai mult de 50 mii euro. 

În varianta în care este el acum însă, nu putea să reprezinte nici măcar efortul unei clase de liceu cu profil informatică, pentru atestatul de sfârşit de ciclu liceal. Sau daca ar reprezenta, ar fi un proiect modest, de nota 6 cu indulgenţă maximă.

3. Dar serverele? Dar licenţele?

Nu ştiu cât au fost costurile cu serverele. Şi nici licenţele. Chiar mi-aş dori să vină cineva să ne lămurească.

Ce pot eu să spun este că lumea tinde să folosească cât mai multe soluţii open-source. Inclusiv la nivelul autorităţilor publice. Cu cei 2.15 milioane euro (într-o împărţire ipotetică 33% dezvoltare, 33% content, 33% servere) s-ar putea cumpăra cam 1000 de servere Dell de tipul acesta. La preţul de listă. Sau să spunem 500 de servere + incinta + conexiunile la internet pe 2 ani + personalul angajat. Doar că acele 500 de servere ar fi în stare să ducă cel puţin 15-20% din totalul volumului de accesări al tuturor site-urilor româneşti.

Eu pot face pariu că traficul pe portale România.ro, în cea mai bună zi din anul acesta, nu va depăşi 50.000 vizitatori. Ar putea ajunge la valori mai mari doar dacă ar pune rezultatele la BAC sau ceva similar. Dar pentru acestea s-au plătit alte milioane. Acel trafic poate fi rezolvat cu cel mult 2-3 servere decente.

4. Dar contentul?

Într-adevăr, să digitalizezi toată România e o chestiune grea. Din păcate (sau din fericire, de fapt) noroc cu Wikipedia, care are de o mie de ori mai mult conţinut (şi în română, şi în engleză decât portalul nostru, cel puţin în versiunea curentă).  

În exerciţiul nostru ipotetic am alocat 2.15 milioane Euro (exclusiv TVA) pentru generarea de conţinut. Ţinând cont de supra-oferta de absolvenţi de facultăţi umaniste, şi în pofida impozitelor mari pe salarii, pot să vă spun că, în mod cert poţi angaja minim 150 oameni timp de un an pentru partea de content. Dacă nu 250 de oameni, inclusiv persoane cu experienţă substanţială în jurnalism. Cu tot cu costurile legate de chirii, imobil, computere, cafele şi orice altceva. Este conţinutul portalului echivalentul muncii unei echipe de minim 150 de oameni timp de un an?  Eu zic că nu.

Cam astea ar fi cifrele pe scurt: suma alocată proiectului ar trebui să justifice efortul unei echipe de dezvoltare de 25-50 programatori/project manageri/designeri şi al unei echipe de conţinut de minim 150-200 oameni. Iar rezultatul să genereze atât de mult trafic (cam toţi oamenii cu acces la internet din România, plus încă atâţia din afară să între măcar o data pe săptămână) încât să aibă sens să fie găzduit pe 500 de servere. Şi chiar şi în condiţiile acestea, firma care ar fi dezvoltat proiectul ar fi avut un profit de minim 20% din valoarea proiectului (aşadar peste 1.2 milioane euro)

Corespunde  mireasa cu fotografia (cum bine zice zugravul meu, ca să termin cu un alt citat dintr-un clasic)?

 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite