Aproape totul despre ACTA. Tensiune în Parlamentul European: Popularii vor amânarea votului de mâine

ACTA poate să moară mâine în Parlamentul European sau poate fi amânată FOTO: Mediafax/Ioana Moldovan

Controversatul acord comercial care ar reglementa copyright-ul, ACTA, va fi votat mâine în plenul Parlamentului European. Deşi rezultatul final va fi negativ, cel puţin aşa spun toate datele de până acum, tensiunea este încă la cote înalte în plenul continental.

Susţinătorii Acordului Comercial Anti Contrafacere, Popularii europeni ar dori să aştepte rezultatul şi decizia finală a Curţii Juridice Europene asupra acordului, după ce pe 22 februarie Comisia Europeană a decis să trimită către aceştia o cerere pentru a judeca legalitatea acestui Acord, în eventualitatea în care ar intra în vigoare la nivelul Europei.

În mod ideal, Partidul Popular European doreşte să amâne votul din Parlament. Christofer Fjellner, membru al Parlamentului şi raportorul PPE asupra ACTA a declarat că va recomanda membrilor partidului să se abţină de la votul de mâine. „Vreau ca Parlamentul să aştepte. Ne dorim ca votul să nu aibă loc, pentru că nu voi fi într-o situaţie confortabilă. Nici dacă voi vota în favoarea sau contra ACTA, înaintea deciziei Curţii de Justiţie”, a declarat Fjellner. Astfel, astăzi europarlamentarii vor dezbate problemele Acordului, înaintea votului de mâine.

Fjellner a dezbătut această problemă şi pe contul său de Twitter, împreună cu oamenii care-l urmăresc. Astfel, el susţine că nu este logic ca cei care spun că ACTA nu respectă drepturile fundamentale ale oamenilor să se opună unei amânări până ce un organism juridic va hotărî dacă acest lucru este adevărat sau nu. „Dacă eşti atât de sigur că nu respectă drepturile omului, de ce să nu aşteptăm astfel o decizie evidentă de la Curtea de Justiţie?”, a scris Fjellner pe Twitter.

Amelia Andersdotter, cel mai tânăr europarlamentar şi membru al Partidului Piraţilor din Suedia a declarat pentru site-ul oficial al Parlamentului European că „ACTA este o idee greşită pentru că externalizează legea către companiile private. Dacă statul simte nevoia de a pune presiune pe privaţi pentru a impune legea, înseamnă că va reglementa şi domeniul privat. Acesta este un risc clar faţă de libertatea de expresie, opinie şi creativitate”.

Ce poate face Parlamentul European mâine?

Acum că dezbaterea publică a fost încheiată, iar comitetele şi-au dat avizele lor, finalitatea poveştii ACTA poate avea patru scenarii. Dacă europarlamentarii votează în favoarea ACTA, atunci fiecare stat din Uniunea Europeană va mai trebui să ratifice Acordul. În acest moment, ACTA nu va fi implementată în toate statele Europei, deoarece Cipru, Estonia, Slovacia, Germania şi Olanda vor trebui să semneze acordul.

Dacă Parlamentul oferă un vot negativ, atunci toate statele din Uniunea Europeană resping ACTA. Mai există un al treilea scenariu, în care Parlamentul nu oferă un răspuns în chestiunea votului, pentru acest lucru nu există un termen limită bine stabilit. De asemenea, al mai exista scenariul preferat de popularii europeni, în care Parlamentul aşteaptă rezultatul dezbaterii din Curtea Europeană de Justiţie.

Cu toate acestea, ACTA va muri doar în interiorul Uniunii Europene. Astfel, pentru intrarea în vigoare a acestui acord comercial la nivel global trebui să existe şase părţi care-şi dau acordul. Uniunea Europeană reprezintă doar o singură parte din acestea. Astfel, după un posibil refuz al Parlamentului European, statele din UE vor fi ferite de ACTA, dar celelalte semnatare ale Acordului, din restul lumii, vor putea implementa acest controversat document.

ACTA lovită de toate comisiile

Traseul ACTA prin Comisiile Parlamentului European a fost unul foarte clar pentru publicul larg. După un început de an agitat, marcat de proteste în toate ţările Uniunii Europene, membrii comisiilor au dat aviz negativ pe linie aprobării acestui acord de către statele europene.

Ultima comisie care a oferit aviz negativ ACTA a fost cea de Comerţ Internaţional, pe 21 iunie, cu 19 voturi împotriva aprobării Acordului în PE. Pe lângă acesta, patru alte comitete au oferit aviz negativ: Comisia de Industrie şi Energie, unde raportor este europarlamentarul de la Partidul Piraţilor, Amelia Andersdotter, Comitetul pentru Afaceri Legale (Evelyn Regner, socialişti), Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (Dimitrios Droutsas, socialişti) şi Comitetul pentru Dezvoltare (Eva Joly, verzi).

De asemenea, pe 19 iunie Comitetul pentru Petiţii a dezbătut cele cinci petiţii ale cetăţenilor Uniunii Europene, care voiau ca Parlamentul European să blocheze ACTA. Una dintre ele a fost semnată de 2,8 milioane de oameni. Petiţiile sunt încă deschise şi pot fi semnate de către cetăţeni.

Dacă ne întoarcem puţin în timp, un alt pumn dat în plexul Acordului a fost recomandarea raportorului european pentru ACTA, irlandezul David Martin. Acesta a sugerat respingerea ACTA, accentuând faptul că problemele Acordului sunt reprezentate de criminalizarea faptelor personale, definiţia scării comerciale, rolul operatorilor de internet  şi posibilele întreruperi în livrarea de medicamente generice.

Martin a declarat atunci, pe 25 aprilie, că „posibilele beneficii ale ACTA sunt întrecute de către posibilele ameninţări la adresa libertăţilor civile. Din cauza faptului că unele prevederi sunt foarte vagi, iar interpretarea lor este incertă, Parlamentul European nu poate garanta protecţia adecvată pe care trebuie să o acorde cetăţenilor”.

Cine va vota şi cum?

Partidele din Europa sunt destul de clar împărţite în acest moment în privinţa votului. Astfel, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din Europa (ALDE), Verzii, Stânga Europeană Unită şi grupul Social-Democrat vor vota împotriva acordului, iar grupul Popularilor Europeni şi grupul Conservatorilor şi Reformiştilor vor vota în favoarea ACTA sau vor susţine amânarea votului.

Din România, membrii Partidului Democrat Liberal sunt parte a grupului EPP, iar membrii Partidului Naţional Liberal şi Partidului Social-Democrat fac parte din grupurile ALDE, respectiv Social-Democrat. România are alţi trei europarlamentari independenţi: Corneliu Vadim Tudor, George Becali şi Adrian Severin.

Istoria neagră a unui acord comercial dubios

ACTA este un acord comercial, al cărui principal scop, potrivit susţinătorilor săi, este combaterea pirateriei şi încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, în speţă contrafacerea de orice fel şi piraterie. În 2005, Organizaţia Economică pentru Cooperare şi Dezvoltare a lansat un raport conform căruia comerţul de produse contrafăcute şi piratate are o valoare de 200 de miliarde de dolari, excluzând bunurile digitale.

ACTA a fost semnată pe 1 octombrie 2011 de către Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii. Pe lângă acestea, pe 26 ianuarie 2012, la Tokio (Japonia) au semnat 22 de state membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, semnăturile au nevoie de ratificare pentru a intra în funcţiune.