Allview H2 Qubo, un nou smartphone al companiei braşovene. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul

„Adevărul“ a avut în vizită, pentru un review, smartphone-ul Allview H2 Qubo. Compania din Braşov a obişnuit publicul cu cicluri de lansare rapide, ba cu tablete, ba cu telefoane. Totuşi, smartphone-ul în cauză, pe care îl prezentăm azi, nu-i doar „încă unul“. Are un accesoriu interesant după el.

Allview H2 Qubo e un telefon mediocru, după specificaţii, dar accesoriul Smart2View îi ridică suficient cota. Suficient cât să vrei să-l cumperi. Înainte de a discuta despre Allview, trec puţin pe la Google. Compania din America are Chromecast, un gadget de 35 dolari pe care îl bagi în televizor şi la care te conectezi cu un smartphone sau un laptop şi redai ce vrei tu pe televizor.

Allview a văzut ce a făcut Google şi a lansat Smart2View. Vine la pachet cu H2 Qubo (pentru încă 100 de lei despre care voi spune mai târziu dacă merită investiţi sau nu), se conectează prin HDMI la televizor şi preia tot ceea ce telefonul afişează. Acestea fiind scrise, iată cum am găsit eu smartphone-ul vândut de Allview. Preţul e de 850 de lei, fără Smart2View.

Hardware

H2 Qubo de la Allview are un procesor quad-core la 1,2GHz, o memorie RAM de 512MB şi un spaţiu de stocare de 4GB (ai acces la circa 1,7GB) şi suport card microSD. Nimic impresionant până aici, e bine că vine cu Android 4.2 Jelly Bean, are un ecran de 4,5 inci la rezoluţie 854x480 pixeli şi o cameră foto de 5 megapixeli. Cea frontală are 0,3 MP.

Telefonul suportă două cartele SIM, se încarcă prin microUSB şi autonomia este dată de o baterie de 1.800 mAh care, la ce dotări are H2 Qubo, n-ar trebui să fie prea „stresată“. E puţin mai greu smartphone-ul decât m-aş fi aşteptat, dar pe mine nu m-a incomodat. E solid, în ciuda folosirii plasticului în carcasa acestuia, iar butoanele capacitive de la baza ecranului funcţionează bine, fără poticneli, afirmaţie pe care nu o pot relua şi la adresa telefonului.

E un hardware ieftin, asta e clar, iar în anumite momente se simte. Aş prefera ca Allview să renunţe complet la interfaţa cu care îşi garniseşte telefoanele, e greoaie şi absolut inutilă. Mă bucură faptul că au introdus o aplicaţie care să şteargă procesele din memorie, astfel încât, atunci când crezi că se mişcă mai greu, pur şi simplu o lansezi şi-ţi mai dă câţiva MB. Marea problemă cu lentoarea e în momentul lansării vreunei aplicaţii sau la ieşirea din ele.

Ecranul e bun în cele mai multe situaţii, dar găsesc deranjant un fapt: când scriu pe telefon, e puţin înclinat şi nu se mai vede la fel de bine pe ecran. Se vede mai puţin luminos şi e deranjant mai ales când comunici cu cineva în vreo aplicaţie de chat. Am observat că problema e prezentă mai ales când aplicaţia foloseşte multe tonuri de alb (ex.: Facebook Messenger).

<strong>Autonomie, design şi construcţie</strong>

Cât timp l-am testat, cam o săptămână în mod constant, am fost surprins de autonomie. Poate pentru că mă aşteptam să nu fie deloc bună. Nu este spărgătoare de recorduri, dar e bună. Bună cât să reziste o zi cu folosire deloc intensă. N-am folosit telefonul în modul dual-sim, de care e capabil, şi în acesta foarte probabil va consuma mai multă energie. Funcţionează cu cartele microSIM şi miniSIM. Dacă ţii la autonomie, un telefon dual-sim oricum nu e cea mai înţeleaptă alegere.

Allview a recurs la plastic în acest model. Un plastic lucios şi urât care mi-a adus aminte de telefoanele anului 2009. Telefonul l-am găsit că seamănă cu Motorola Milestone, primul smartphone impresionant cu Android, sau chiar cu un model Xperia din vremea Sony-Ericsson. Cert este că are margini prea mari în lateral ca să-l confunzi cu vreun model high-end, dar poate şi acesta e plusul care-i dă rezistenţă.

<strong>Camera foto şi sunet</strong>

Este o cameră de 5 megapixeli care poate filma HD. Nu e deloc notabilă experienţa de filmare, dar mi-a plăcut modulul pentru poze. Există aceste efecte din Photo Booth, le-am inclus şi în galeria foto ataşată articolului, şi dau un plus de amuzament pozelor. Foloseam aşa ceva şi pe unul dintre primele mele telefoane, un Sony-Ericsson K300i, mi-a plăcut că le-am regăsit aici.

Aceste efecte nu vor îmbunătăţi cu nimic camera, dar măcar Allview a găsit de cuviinţă că un hardware ieftin nu trebuie să vină neapărat fără lucruri software gratuite. Pozele ies decent, am ataşat şi una fără efecte, iar atât timp cât condiţiile de lumină sunt bune, vei avea poze bun pentru Facebook, pentru o a-ţi imortaliza excursia sau pentru a păstra o amintire. N-o să te apuci acum să creezi poze de reclame cu Allview H1 Qubo sau cu alt smartphone.

Sunetul în difuzor e puternic, asta e bine. Nu e la fel şi în căşti, cel puţin nu în cele incluse de Allview în pachet, dar în difuzor e bun. Am găsit ideea de a scoate camera foto în relief uşor greşită, dar când am pus telefonul pe masă i-am găsit şi o utilitate: ţine telefonul suficient de înclinat pentru ca sunetul din difuzor să se audă bine.

Software

Rulează Android 4.2 Jelly Bean, porţile Play Store ţi-s deschise în acest caz şi Allview include câteva aplicaţii de-ale sale. Are şi o interfaţă grafică în care să reţii că telefonul e al Allview, logo-ul e prezent, a fost inclus chiar şi în camera foto, iar pentru diversificare poţi schimba tema constant.

Probabil că există oameni care vor să-şi schimbe tema constant, care vor artificii vizuale, eu nu le-am apreciat, poate şi pentru că am considerat că îngreunează interfaţa, strică experienţa de utilizare.

Mai sunt probleme cu rularea decentă a unor aplicaţii, nu vei putea rula chiar cele mai noi şi dinamice jocuri, cum afirmă producătorul pe pagina sa de produs, dar vei rula cea mai mare parte dintre titluri din Play Store. Minusul este memoria RAM, e prea mică pentru cele mai noi şi dinamice aplicaţii. Totuşi, pentru a fi telefonul de zi cu zi, se descurcă bine.

<strong>Smart2View, aşa wireless să tot fii</strong>

Gadgetul care acompaniază telefonul, lansat în aceeaşi seară, se numeşte Smart2View. Preia conţinutul din telefon şi-l redă pe televizorul, el fiind conectat în prealabil la acesta şi la o priză prin cablu microUSB. Este foarte util când vrei să prezinţi ceva cuiva: poze, documente, filmuleţe, şi te conectezi fără probleme la el.

Eu l-am încercat pe un televizor Samsung şi mi-a detectat repede dispozitivul şi a schimbat din modul TV. Partea proastă e că ecranul telefonului nu e full HD. Nu e nici măcar HD, astfel că imaginea e pixelată pe televizor. Acel Samsung de care ziceam e full HD. Mai e problema că gadgetul se încinge destul de mult. Nu mi-a luat foc în televizor, dar se încinge.

Am făcut şi un test de distanţă. În cam 10 metri n-ai nicio problemă, dar dincolo de această limită s-ar putea să se poticnească serios. La Smart2View se poate conecta şi o tabletă Allview.

Eu l-am găsit foarte util când am navigat pe Internet, mi-a plăcut mai mult să văd pagina pe un ecran full HD, când am redat videoclipuri de pe YouTube şi am făcut un test de videoconferinţă. Cred că cei mai mulţi oameni îl vor folosi la ultimele două activităţi. Însă e cert că e o funcţionalitate utilă, din momentul în care începi s-o foloseşti.

<strong>Minusuri</strong>

Cantitate mică de memorie RAM

Margini cam late

Rezoluţie mică a ecranului

<strong>Plusuri</strong>

Smart2View

Rezistent

Dual-SIM (pentru cei care ar vrea să-l folosească astfel)

Concluzie: l-aş cumpăra?

Telefonul costă 850 de lei şi ar fi păcat să nu-l cumperi cu Smart2View. Asta înseamnă 950 de lei şi la preţul acesta eu l-aş cumpăra mai mult pentru că am această funcţionalitate wireless. Altfel, găsesc că e mai rentabil unul second hand. Allview a ales o strategie bună, a adus un plus care nu adaugă mult preţului telefonului şi tocmai de aceea ar trebui să continue în această idee. Următoarele smartphone-uri să fie compatibile cu Smart2View şi eu recomand acest telefon doar împreună cu gadgetul (site-ul Allview pentru prezentarea telefonului e de parcurs).

Haide să discutăm! Ne poţi vizita şi pe pagina de Facebook „Tech Adevărul“.

→

Imaginea 1/18: allview h2 qubo foto adevarul