Alba „Oraşul Inteligent“ Iulia ar putea „valora“ peste 500 de milioane de euro. Cum poate ajunge la un aşa nivel

Alba Iulia ar putea fi un experiment interesant pentru conceptul smart city.

Despre Alba Iulia şi transformarea lui într-unul dintre primele oraşe inteligente din România s-a discutat la început în glumă, apoi mai serios. Acum, se discută şi despre bani şi impactul asupra acestuia.

„Smart Cities Research“ este o cercetare optimistă despre Alba Iulia. A fost prezentată recent de Siemens şi Primăria Municipiului Alba Iulia. Concluzia e cea mai interesantă: implementarea tehnologiilor prezentate în studiu ar putea genera, cumulat pe o perioadă de 35 de ani, beneficii directe şi indirecte de 532 milioane de euro pentru oraş.

Mai mult, Alba Iulia este într-un club select: studiul a fost iniţiat anul trecut şi a mai inclus Aberdeen şi Londra din Marea Britanie, Bruxelles (Belgia) şi cartierul Kartal (Turcia). În cazul Alba Iulia, cercetarea a analizat trei domenii prioritare: conectivitate, transporturi şi energie, trasând direcţiile de investiţii, estimând costurile şi beneficiile şi creionând următorii paşi pentru oraş.

Pentru a implementa tehnologiile inteligente identificate în cele trei domenii analizate, oraşul Alba Iulia ar trebui să investească 227 milioane de euro pentru a ajunge să vadă beneficiile. Acestea au fost grupate pe domeniile de mai jos.

ETC.

Alba Iulia şi-a asumat reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 20% până în 2020, iar tehnologiile inteligente sunt o componentă esenţială pentru atingerea acestui scop. Investiţia într-un sistem inteligent de control al iluminatului stradal, este potrivit studiului, cea mai avantajoasă din perspectiva randamentului pe termen scurt. Cercetarea arată că un program de iluminat inteligent ar putea genera economii la electricitate de 14GWh, bazat pe o reducere de 73% a consumului de energie pentru iluminat. Această economie este echivalentul cererii de energie a 5.000 de locuitori, anual.

În plus, pe termen lung, investiţiile în reţele electrice inteligente ar genera beneficii de peste 300 milioane de euro. Tehnologiile de integrare a energiei regenerabile în reţea sau utilizarea contoarelor inteligente se numără printre sistemele ce aduc beneficii importante.

În transporturi, una dintre tehnologiile propuse de studiu este reprezentată de senzorii operaţionali. Permit colectarea informaţiilor din infrastructura de transporturi şi ajută la crearea unui inventar al activelor şi condiţiei în care acestea se află. Sistemul este mai eficient decât varianta colectării manuale a datelor şi aduce beneficii indirecte, cum sunt reducerea accidentelor sau scăderea numărului de drumuri închise.

Planificarea în timp real a călătoriilor şi sistemele de parcare inteligente sunt, de asemenea, tehnologii cu impact pozitiv asupra mobilităţii turiştilor şi locuitorilor oraşului. Printr-un sistem de senzori care ar înregistra locurile de parcare disponibile şi apoi ar distribui informaţia utilizatorilor pe sistemele GPS sau direct pe telefoane printr-o aplicaţie ar fi reduse ambuteiajele, iar şoferii ar economisi, anual, 44.000 de ore petrecute în trafic, adică echivalentul a 860.000 euro.

Nu în ultimul rând, un capitol la care stau prost oraşele din România e turismul. În acest sens, conectivitatea ar fi un plus care ar atrage vizitatori. Astfel, o platformă turistică integrată, WiFi gratuit extins, userviciu de închiriere biciclete electrice, senzori de geolocaţie şi realitate augmentată, dar şi posibilitatea obţinerii de bilete online pentru transportul în comun ar eficientiza deplasarea şi informarea.

Mai mult, prin integrarea informaţiilor de cazare, a celor de transport şi a detaliilor legate de evenimente în aplicaţia turistică a oraşului, Alba Iulia poate îmbunătăţi experienţa turiştilor şi oferi în acelaşi timp promovare unui număr mai mare de afaceri locale, crescând astfel şi sumele cheltuite de către vizitatori. În egală măsură, o soluţie integrată de bilete online, prin legitimaţii de călătorie contactless, poate simplifica viaţa turiştilor.

Ce-i de menţionat, în concluzie, este că ideile pentru Alba Iulia nu ar fi inovatoare, revoluţionare sau disruptive. Au fost aplicate în alte oraşe, sistemele existe, ce mai lipseşte este o centralizare şi dezvoltarea şi aplicarea unei strategii. Desigur, banii n-ar începe din prima să curgă prin bugetul primăriei, vorbim de 35 de ani, totuşi, iar de aici rămâne de văzut cât de determinate vor fi autorităţile (şi nu doar cele din Alba Iulia) să se modernizeze şi să-şi facă oraşele mai primitoare.