Directorul Intel părăseşte compania după 40 de ani de activitate şi când rivalul Qualcomm a devenit lider

Directorul Intel, Paul Otellini, a anunţat că va părăsi compania în 2013, după 40 de ani de activitate. El a decis să se pensioneze şi să lase conducerea unei noi generaţii de lideri, scrie „PhoneArena“. Decizia vine la mai puţin de o săptămână de când Intel a pierdut poziţia de număr 1 în faţa Qualcomm.

Paul Otellini este doar al cincilea director pe care Intel l-a avut, iar Andy Bryant, preşedintele consiliul de administraţie, l-a caracterizat drept un lider puternic care a condus bine compania în vremuri dificile. Noul director executiv va fi numit în mai 2013, când se va fi încheiat perioada de tranziţie a plecării lui Otellini.

„După 40 de ani în această companie, şi opt ca director, este timpul să merg mai departe şi să las şefia Intel unei noi generaţii de lideri“, au fost cuvintele lui Otellini din declaraţia de presă.

La final de mandat, actualul director Intel încheie cu rezultate bune. Compania şi-a sporit veniturile de la 38,8 miliarde de dolari la 54 de miliarde, a obţinut profit de 107 miliarde de dolari din operaţiuni, iar Intel a reuşit să-şi asigure dominaţia pe segmentul de PC-uri şi laptopuri. Însă au fost şi perioade proaste ale şefiei lui Otellini.

Începuturile Intel şi insuccesele

Compania Intel a fost fondată în 1968 de către Gordon Moore (el a formulat „Legea lui Moore“), Robert Noyce (coinventator al circuitului integrat) şi Arthur Rock (investitor). În doi ani de la lansare, compania a ajuns la o valoarea de piaţă de 6,8 milioane de dolari, adică 23,5 dolari per acţiune. Intel a fost şi prima companie care a încheiat un contract cu Apple pentru a-i furniza procesoarele din viitoarele sale calculatoare.

Paul Otellini şi-a început mandatul de conducere în mai, 2005. El a început prin reorganizarea companiei, angajând aproximativ 20.000 de angajaţi pentru o concentrare mai mare pe segmentele „enterprise“ şi „digital home“, dar şi „mobility“. Planurile nu au mers prea bine, profitul a scăzut, astfel că între 2006 şi 2007 au fost concediaţi 10.500 de angajaţi, aproximativ 10% din personalul Intel.

Însă tot în 2005 a venit parteneriatul cu Apple. Atunci, producătorul iPhone-ului a renunţat la procesoarele IBM PowerPC şi a ales modelele Intel, mai eficiente din punct de vedere al consumului. În aceeaşi perioadă, Intel a pierdut startul pe piaţa procesoarelor pentru servere. AMD se descurca mai bine cu seria Opteron, iar Intel a decis să copieze puţin. Itanium a fost versiunea cu care spera să revină pe piaţă, conform „All Things D“.

AMD a dat atunci în judecată Intel, iar finalitatea a venit în 2009, când, printr-un acord, compania din urmă a acceptat să plătească daune de 1,25 miliarde de dolari. A urmat, în 2010, un proces cu producătorul de plăci grafice Nvidia. Aici, suma a fost mai mare, de 1,5 miliarde de dolari, iar Intel a scăpat de probleme.

Intel, din nou pe locul doi

La fel cum a fost pe segmentul de servere, Intel a pierdut startul în domeniul dispozitivelor mobile. Primele versiune de procesoare Atom nu ofereau performanţe suficient de bune pentru a merita investiţia. Acum, acestea sunt tot mai folosite în ultrabook-uri, performanţa este mai bună, la fel şi autonomia, iar Intel a (re)lansat o versiune pentru smartphone-uri.

Motorola Razr i este telefonul cu procesor Atom care, deşi nu este dual-core, are o frecvenţă de 2 GHz şi foloseşte tehnologia hyper threading, astfel procesorul distribuie mai bine resursele pentru fiecare proces.

Iar noul lider este Qualcomm, o companie care foloseşte arhitectura ARM. Această companie s-a remarcat prin faptul că a introdus în procesor toate celelalte elemente importante într-un telefon, notează „Android Authority“. Astfel, a apărut System-on-Chip (SoC) care îmbina într-un singur cip receptorii GSM, WiFi, Bluetooth şi GPS. Iar seria Snapdragon, ajunsă acum în toate terminalele cu Windows Phone 8 şi în foarte multe dispozitive cu Android, a adus Qualcomm o capitalizare de 105 miliarde de dolari. Intel valorează doar 100 de miliarde.