Cu ce vor profesorii să înlocuiască admiterea la liceu

Sindicatele profesorilor au avansat o propunere calificată drept scandaloasă de părinți: absolvenții de clasa a VIII-a să susțină cinci probe scrise la examenul de Evaluare Națională: Matematică-informatică, Română, Științe, Umanistice și Limbă maternă, în locul admiterii suplimentare la liceu.

Evaluarea Națională are acum două probe scrise Foto: Arhivă

Cele mai mari sindicate din învățământul preuniversitar, respectiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, FLSI, și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” propun ca, în loc de admitere la liceu, absolvenții de gimnaziu să dea cinci probe la Evaluarea Națională. 

Adică, în loc de două examene scrise la Română și Matematică, așa cum este acum, să se organizeze cinci probe scrise, respectiv Matematică-informatică, Română, Științe (Fizică, Chimie, Biologie), Umanistice (Istorie, Geografie, Limbi străine) și Limbă maternă, iar liceele să anunțe cu un an înainte coeficienții aferenți fiecărei probe, în funcție de filieră. Potrivit sindicatelor profesorilor, suma celor 4/5 coeficienți ar trebui să fie 10, niciun coeficient neputând fi 0. Repartizarea la liceu ar urma să se facă tot computerizat, în funcție de acești coeficienți și de media ponderală pentru fiecare liceu ales de elevi, aceștia urmând să completeze maximum 10 opțiuni. Schimbarea ar urma să înceapă cu elevii care trec în clasa a V-a în anul școlar 2024/2025.

Propunerea sindicatelor este oarecum asemănătoare cu a fostului ministru Daniel Funeriu, în mandatul căruia a fost adoptată precedenta lege a Educației. Acesta a explicat de curând că orice materie neevaluată este neînvățată de elevi, astfel că ei termină gimnaziul fără a avea cunoștințe fundamentale. Funeriu a propus să se reia o propunere prevăzută din Legea 1/2011 potrivit căreia, la finalul gimnaziului, să se dea examen la patru materii: Română, Matematică, un examen de științe exacte și unul de științe umanistice. Fiecare liceu, în funcție de profil, ar fi liber să acorde un coeficient mai mare sau mai mic fiecărei materii de examen, selectându-și astfel elevii doriți. În acest fel, nu ar mai fi nevoie de admitere suplimentară la liceu.

Apă la moară pentru industria meditațiilor

Reprezentanții asociațiilor de părinți se opun însă unei astfel de modificări. „Sub nicio formă nu susținem așa ceva. Este mult prea mult. În primul rând, ar trebui ca toți profesorii din școli să-și dea silința și să-i învețe pe elevi și apoi să punem condiții să-i testăm din toate. Altfel, să-i trimitem și noi pe ei la evaluări la toate disciplinele, să vedem la ce nivel sunt”, a spus Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.

Reprezentantul părinților mai spune că la ultima întâlnire a Comisiei pentru Dialog Social, înainte ca proiectul de lege să fie prezentat în Guvern, nici măcar nu a fost adusă în discuție o astfel de propunere, sindicatele axându-se pe alte subiecte.

O Evaluare Națională cu cinci probe scrise – adaugă reprezentantul părinților – va alimenta și mai tare industria meditațiilor la toate materiile. De aceeași părere este și expertul în Educație Ștefan Vlaston. Acesta arată că admiterea suplimentară la liceu compusă dintr-o singură probă scrisă, în funcție de profil, ar duce la trei examene în total, oricum mai puține decât în varianta propusă de sindicate. „Eu sunt de părere că Evaluarea Națională ar trebui să rămână așa cum este acum și liceele să mai poată organiza un examen scris. Că și să dea un elev 5-6 examene reprezintă un stres și o învățare teribilă. Păi dacă acum avem meditații la Română și Matematică, vom avea meditații la toate celelalte materii incluse în examen”, a conchis expertul în Educație.

Propunerea ministrului

Reamintim că proiectul legii învățământului preuniversitar permite liceelor unde există concurență dovedită să organizeze o admitere suplimentară, în funcție de profil, pentru ocuparea a maximum 60% din locurile în clasa a IX-a. Examenele suplimentare ar urma să fie susținute în același timp la toate liceele, cu subiecte concepute de Ministerul Educației.

Noile proiecte de legi ale Educației – pentru învățământul preuniversitar și superior – în forma lor consolidată au fost prezentate public de ministrul Ligia Deca și urmează să ajungă pe masa Guvernului, după parcurgerea circuitului de avizare interministerială. Pasul următor este dezbaterea lor în Parlament.

În condițiile în care noile legi ale Educației vor fi adoptate până la finalul acestui an, prima generație de elevi care vor susține admitere la liceu după noul model vor fi cei care vor termina clasa a VIII-a în 2028.