Somnul dulce multe beneficii aduce

Dacă nu am dormi suficient, pe termen lung, nu am mai putea învăţa lucruri noi, nu am mai avea viteză în reacţii, am deveni obezi şi ne-ar creşte vulnerabilitatea în faţa microbilor. Somnul insuficient ne poate provoca depresie, boli de inimă, iar bărbaţii riscă să se confrunte cu probleme sexuale, avertizează medicii.

Somnul nu este o opţiune, ci o necesitate, la fel ca apa, aerul şi mâncarea. Şi datorită lui ne menţinem în viaţă. „Somnul este o componentă esenţială a vieţii fiecăruia dintre noi. El ne ajută nu doar să ne odihnim, ci să rămânem în viaţă", spune psihoterapeutul Lena Rusti de la Clinica Mentarex Consult din Bucureşti. Din păcate, multe persoane nu-i conştientizează importanţa şi scurtează durata odihnei în favoarea altor activităţi ori amână tratarea tulburărilor de somn.

Creşte imunitatea

Sunt multe motivele pentru care organismul nostru are nevoie de odihnă. Poate cel mai important dintre ele îl reprezintă acţiunea somnului asupra sistemului  imunitar. În timp ce dormim, măduva osoasă produce o cantitate mai mare de globule albe, care au un rol foarte important în apărarea organismului împotriva microbilor. În cadrul unui studiu publicat ulterior în „The Archives of Internal Medicine", cercetătorii americani au urmărit, timp de două săptămâni, obiceiurile de somn a 153 de femei şi de bărbaţi. Apoi, i-au expus unor virusuri gripale.

Insomniile te pot îmbolnăvi şi-ţi pot scurta viaţa  Foto: SHUtterstock

Cei care au dormit, în medie, mai puţin de şapte ore pe noapte au fost de trei ori mai predispuşi la îmbolnăvire de gripă, comparativ cu persoanele care s-au odihnit opt sau mai multe ore. Antropologii au făcut şi ei o descoperire: speciile de mamifere al căror somn este mai lung au o rezistenţă mai mare în faţa microbilor. Lipsa somnului ne poate afecta chiar speranţa de viaţă. „Privarea de somn mai mult de trei săptămâni poate duce la deces din cauza scăderii imunităţii organismului, ceea ce favorizează apariţia infecţiilor", spune medicul specialist pneumolog şi somnolog Luminiţa Anghel de la Clinica Med-As din Bucureşti.

Noaptea, creierul stochează informaţii

Somnul este crucial pentru dezvoltarea creierului în primii ani de viaţă. Mai târziu, este strâns legat de procesele cognitive şi de memorare. Toate informaţiile pe care le primim în timpul zilei sunt procesate şi stocate noaptea în hipocampus, o parte a creierului responsabilă cu memorarea pe termen lung. În timpul ciclurilor de somn profund, se produc mai multe conexiuni între neuroni, fapt ce face posibilă „sedimentarea" lucrurilor învăţate peste zi. „Privarea de somn alterează puterea de concentrare, capacitatea de memorare şi pe cea de a răspunde prompt la comenzi motorii", atrage atenţia psihoterapeutul Lena Rusti de la Clinica Mentarex Consult din Bucureşti. Lipsa de reacţie creşte riscul de producere a accidentelor.

Odihna insuficientă scade potenţa

Orele puţine de somn afectează şi viaţa sexuală. Un studiu publicat în „Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane" semnalează că bărbaţii care dorm mai puţin de cinci ore pe noapte, timp de o săptămână, se confruntă cu o scădere cu 10-15% a nivelului de testosteron şi, implicit, cu o diminuare a libidoului. Specialiştii spun că deficitul acestui hormon sexual poate fi asociat şi cu o scădere a nivelului de energie, cu probleme de concentrare şi cu slăbiciune, acest hormon având un rol major şi în formarea masei musculare. Iar toate aceste probleme afectează viaţa sexuală chiar şi în cazul bărbaţilor tineri.

Insomniile, periculoase pentru inimă

În mod normal, un adult ar trebui să doarmă circa şapte-opt ore pe noapte, iar intervalul ideal de somn este între orele 22 şi 6, deoarece atunci se secretă melatonina, un hormon ce asigură odihna. Dacă ciclul natural de odihnă este dereglat, apar tulburări metabolice, hormonale şi ale presiunii sângelui. Astfel, dacă eşti privat de somn în mod regulat, te expui riscului de a dezvolta boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat sau obezitate. Pe lângă acestea, lipsa somnului poate declanşa dureri musculare acute, ameţeli şi migrene.

Nopţile albe duc la depresie

Numeroase studii realizate de-a lungul timpului asociază privarea de somn cu apariţia depresiei. Aceasta deoarece atunci când nu dormim suficient, creşte nivelul hormonilor de stres. Un efect al acestora şi al reacţiei centrilor emoţionali din creier este şi starea de irascibilitate a celor care nu dorm suficient. „Pe termen lung, lipsa somnului poate determina apariţia depresiei, agresivităţii şi nervozităţii excesive", avertizează medicul Luminiţa Anghel.

Bruxismul, o cauză a durerilor de cap

Multe persoane nu sunt conştiente că scrâşnesc din dinţi noaptea, o problemă denumită medical bruxism. Îţi poţi da seama că ai această problemă dacă te trezeşti cu dureri de cap şi/sau de maxilar dimineaţa. Dacă se întâmplă acest lucru, este bine să te adresezi medicului, pentru că, pe lângă migrene, pot apărea şi alte complicaţii, precum dureri musculare, tulburări de auz, deformarea mandibulei şi degradarea permanentă a dinţilor. Tratamentul principal al acestei tulburări constă în purtarea unei gutiere pe timpul nopţii. Uneori, pot fi utile şi schimbarea poziţiei din timpul somnului, psihoterapia, hipnoza şi practicarea tehnicilor de reducere a stresului.

Sforăitul creşte tensiunea arterială

Specialiştii spun că, foarte adesea, sforăitul este asociat cu sindromul de apnee în somn (oprirea respiraţiei în timpul somnului). Această problemă, dacă nu este diag­nosticată şi tratată la timp, poate avea consecinţe grave, precum hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac, accidentele vasculare cerebrale şi sindromul metabolic. „Studiile arată că 45% din bărbaţi şi 30% din femei sforăie în mod regulat. Iar acesta poate fi uneori singurul simptom al unei probleme serioase: sindromul de apnee în somn. Atunci când aceste două tulburări sunt asociate, persoana afectată are un somn agitat, neodihnitor, dureri de cap matinale şi somnolenţă excesivă în timpul zilei. Depistarea şi tratarea acestor boli are o importanţă majoră, deoarece previne consecinţele legate de somnolenţa diurnă (inclusiv riscul major de accidente rutiere) şi pe cele apărute la nivel cardiovascular", explică medicul Luminiţa Anghel.

Picioarele neliniştite dau oboseală diurnă

O altă problemă care ne poate perturba somnul şi de care este puţin probabil să fim conştienţi, pentru că se manifestă îndeosebi în timpul nopţii, este sindromul picioarelor neliniştite, caracterizat prin furnicături şi crampe la nivelul picioarelor. Un semn că ai putea suferi de această tulburare de somn este oboseala din timpul zilei, cauzată de calitatea slabă a odihnei.

Dacă dormi suficient, dar te simţi obosit a doua zi, este bine să efectuezi o polisomnografie. Prin intermediul acestei investigaţii se pot diagnostica şi alte probleme de somn, cum ar fi apneea în somn, sforăitul şi bruxismul. Polisomnograful este un dispozitiv complex prin care se analizează somnul persoanei, respiraţia, frecvenţa cardiacă şi saturaţia de oxigen din sânge. Pentru a efectua acest test, trebuie să dormi o noapte în spital, conectat la polisomnograf.

Recuperarea în weekend nu este eficientă

Pentru mulţi dintre noi, „tratamentul" pentru oboseala acumulată în timpul săptămânii este un somn prelungit în weekend. Aceasta nu este însă o soluţie de a compensa lipsa de odihnă. Specialiştii de la Institutul Militar de Cercetare „Walter Reed" din SUA au observat efectele unei săptămâni cu puţine ore dormite, urmată de trei zile în care participanţii la studiu au dormit cel puţin opt ore. Somnul de recuperare nu le-a crescut performanţa la testele la care i-au supus, au constatat cercetătorii. Un alt studiu a arătat că persoanele care dorm patru ore pe noapte în timpul săptămânii resimt efectele oboselii chiar şi după o săptămână în care au dormit opt ore pe noapte.

Trucuri ca să dormi bine

- Evită să fumezi în preajma orei de culcare. Nicotina are efect excitant asupra celulelor nervoase, motiv pentru care rişti să te confrunţi cu o stare de agitaţie, în loc de somnolenţă.
- Dacă ai insomnii, nu bea cafea şi nu mânca ciocolată cu patru-şase ore înainte de culcare. Cofeina este, ca şi nicotina, un excitant pentru sistemul nervos.
- Stai departe şi de alcool dacă vrei să ai un somn odihnitor.
- Încearcă să te culci şi să te trezeşti la aceleaşi ore în fiecare zi. În acest mod îţi vei crea o „rutină a somnului".
- Creează-ţi condiţiile necesare unui somn bun: aer curat, o temperatură de 21 de grade Celsius, cearşafuri curate din bumbac, saltea confortabilă, linişte şi întuneric depline. 
- Evită activităţile fizice şi intelectuale înainte de somn, precum şi discuţiile contradictorii, pentru că toate acestea îţi vor da o stare de agitaţie. Exerciţiile fizice sunt recomandate celor care suferă de insomnie, dar ele trebuie efectuate până în ora 18.00 pentru a avea efectul scontat.
- Calculatorul şi televizorul nu ar trebui să stea în dormitor. Lumina monitoarelor inhibă secreţia hormonilor care induc somnul.

Dormim mai prost odată cu vârsta

Nevoia crescută de somn a bebeluşilor şi a copiilor vine pe fondul dezvoltării intense ce are loc în primii ani de viaţă. Spre vârsta maturităţii, necesarul de ore de odihnă se diminuează, dar, contrar unor opinii, el nu scade la bătrâneţe. Pentru a se regenera, organismul vârstnicilor are nevoie de acelaşi număr de ore de odihnă ca şi cel al tinerilor. Motivul pentru care persoanele de vârsta a treia dorm mai puţin este acela că insomniile le dau mai multe bătăi de cap, iar de vină pentru ele sunt de regulă bolile bătrâneţii. Somnul insuficient se compensează într-o oarecare măsură prin moţăitul din timpul zilei, mai frecvent la vârstnici.

«Ce pot face pentru a scăpa de balonare?»

Am 29 de ani şi nu reuşesc să scap de balonare, deşi, ani la rând, am urmat diverse tratamente. Am încercat să atenuez acest simptom cu ajutorul ceaiurilor, prin evitarea anumitor alimente şi prin reducerea cantităţii de cafea. Nu am obţinut niciun rezultat. Am urmat şi şedinţe de psihoterapie pentru reducerea nivelului de stres, dar efectele au fost minime. În prezent, dieta mea este bazată pe cereale, fructe şi pe legume. Vă rog să-mi daţi un sfat, deoarece am ajuns să mă balonez chiar şi după un pahar cu apă. Întrebare de la Andreea, Râmnicu Vâlcea

Medicul vă răspunde: Dr. Marian Zota
medic specialist gastroenterolog, compentenţe în ecografie

Balonarea este foarte frecvent un simptom subiectiv, adică ea nu este în relaţie cu cantitatea absolută de gaz ce există în anumite segmente ale tubului digestiv, ci cu modul în care acest gaz este tranzitat în tubul digestiv. În general, balonarea, mai ales la o persoană de vârsta dvs., apare din cauza unor tulburări funcţionale digestive, fiind prezentă în cadrul dischineziilor biliare şi a sindromului de intestin iritabil. Aerofagia cu eructaţii frecvente şi flatulenţă sunt incluse şi ele la acest capitol de patologie. Tratamentul medicamentos se stabileşte în funcţie de factorii potenţial implicaţi în balonare. O greşeală majoră ar fi aceea de a diminua aportul alimentar, de a nu mai respecta ritmicitatea meselor sau de a vă impune restricţii alimentare severe nemotivate, acestea agravând simptomatologia şi ducând spre fenomene de anorexie.

«Cum se tratează alergia la medicamente?»

Fata mea are 19 ani şi face alergie la medicamente. În 2006  i s-au făcut teste (TTL) la antibiotice (amoxicilină, ciprinol, eri­tromicină, sumamed, metronidazol şi cloramfenicol), iar în 2007 a făcut alte investigaţii pentru anestezice (xilină, ubistesin, scandonest, pavulon, fentanyl) şi la Ketonal. Rezultatul a fost că fiica mea este alergică la ele. Medicii ne-au spus că nu trebuie să le ia şi că nu există un tratament pentru această problemă. La alte medicamente nu i s-au făcut teste, dar au fost efectuate mai multe probe ventilatorii şi au ieşit normale. Reacţiile alergice au început prin anul 1999-2000, iar înainte nu am observat probleme şi nici erupţii din cauza lor. Ce mă sfătuiţi să fac? Întrebare de la Carmen Matache, Arad

Medicul vă răspunde: Dr. Camelia Berghea
medic primar alergologie-imunologie Spitalul de Psihiatrie „A. Obregia"

Reacţiile adverse medicamentoase etichetate ca şi „alergice" implică un răspuns imun nepotrivit al organismului la contactul cu o substanţă medicamentoasă, răspuns ce poate avea la bază mai multe tipuri de mecanisme. Testul de transformare limfoblastică (TTL) la medicamente este un test util, dar sensibilitatea şi specificitatea lui diagnostică variază în funcţie de tipul de reacţie şi de medicamentul studiat. Acest test trebuie corelat cu alte investigaţii, cum ar fi testarea cutanată alergologică şi testul de provocare. În cazul fiicei dvs., ar fi fost necesar să cunoaştem rezultatele investigaţiilor, dar şi manifestările ei clinice. Soluţia nu este aceea de evitare a oricărui tratament sau intervenţii, ci reevaluarea alergologică înainte de iniţierea unei terapii nou recomandate.

Aşteptăm întrebările voastre la adresa de e-mail: sanatate@adevarul.ro