Topul celor mai periculoase virusuri

Virusul hepatitic B şi HIV sunt cele mai de temut, din cauza complicaţiilor pe termen lung. În România există 9.327 de persoane infectate cu HIV şi un milion de bolnavi de hepatită B, potrivit datelor oficiale.Însă medicii apreciază că numărul bolnavilor este mult mai mare.

Ţinând cont de aria geografică în care ne aflăm, într-un top al celor mai agresive virusuri, pe primul loc se află virusul imunodeficienţei dobândite (HIV), pe locul al doilea, virusul hepatitic B şi pe al treilea virusul hepatitic C.

Virusul gripal reprezintă şi el un pericol pentru sănătate, însă acesta intră în top mai ales prin gradul mare de contagiozitate, doar într-un singur sezon afectând un număr mare de persoane.

Aceste virusuri sunt periculoase, mai ales că nu sunt depistate imediat după infectare, deoarece au o perioadă de aşa-numită „infecţie asimptomatică“ şi, în plus, dau complicaţii pe termen lung.

În cazul infecţiei cu HIV, sistemul imunitar slăbit favorizează şi apariţia altor boli, precum pneumonia sau cancerul. Speranţa de viaţă în cazul unei persoane infectate cu HIV este de 23 de ani (aproximativ 15 ani durează perioada de seropozitivitate).

În cazul virusurilor hepatitice B şi C, după aproximativ 12 ani, boala netratată devine cronică şi poate duce la afecţiuni mai grave ale ficatului, precum ciroza şi cancerul hepatic. Aceste tipuri de virusuri se transmit prin contactul cu fluide contaminate.

Infecţiile mai grave, la bolnavii cronic

Există situaţii, de exemplu atunci când sunt contractate virusuri cu ADN (virusurile herpetice, virusul hepatitic B şi papiloma uman (HPV), în care infecţia poate persista în organism în stare latentă, mai mult sau mai puţin simptomatică, existând riscul formării unor tumori canceroase.

„Principala armă de apărare a organismului în lupta cu infecţiile virale este imunitatea celulară, asigurată de limfocitele T şi NK (natural killer) şi de imunitatea umorală, asigurată de limfocitele B, dar care are un rol limitat în controlarea infecţiilor virale“, precizează conferenţiar doctor Florin Căruntu de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ din Bucureşti.

Însă în cazul unui organism cu imunitate scăzută, cum sunt pacienţii sub tratamente chimioterapice, cortizonice, cei cu diabet zaharat, cu ciroză hepatică, cu insuficienţă renală şi cu obezitate, toate virusurile pot deveni agresive.

Medicamentele modifică virusurile

Virusurile au capacitate mutagenă şi, prin urmare, un virus mai puţin agresiv se poate transforma, în timp, într-unul extrem de activ şi de periculos.

„Mutaţiile pe care le suferă un virus sunt fie spontane, fie transmise prin material genetic. Însă există şi situaţii în care acesta suferă modificări pe fondul consumului exagerat de medicamente“, explică profesorul doctor Mihai Voiculescu, şeful Clinicii de Hepatologie de la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti.

Un exemplu în acest sens este noul virus gripal A(H1N1), ce are în compoziţie: o treime - virusul uman, o treime - virusul porcin şi o treime - cel aviar.

Există situaţii în care virusul suferă modificări pe fondul consumului exagerat de medicamente.

prof. dr. Mihai Voiculescu
şeful Clinicii de Hepatologie
Institutul Clinic Fundeni