Relaţiile sexuale cu neandertalienii ne-au făcut mai puternici

Omul modern şi-a dezvoltat un sistem imunitar mai putenic în urma încrucişărilor cu oamenii din Neanderthal.

Relaţiile sexuale dintre neandertalieni şi un alt grup de hominizi pe cale de dispariţie, denisovieni, a întărit sistemul imunitar uman şi a lăsat în urmă dovezi in ADN-ul oamenilor de astăzi, potrivit unui nou studiu.

Noile descoperiri reprezintă o dovadă în plus că oamenii moderni care au părăsit Africa în urmă cu aproximativ 65.000 de ani s-au împerecheat cu neandertalienii şi cu denisovienii - două specii arhaice, care au trăit în Europa şi Asia.

Studiul, publicat săptămâna aceasta în revista "Science", este printre primele care demonstrează cum încrucişarea a format genele umane moderne şi oferă un indiciu asupra calităţilor moştenite de noi.

Alături de echipa sa, Peter Parham, un profesor de biologie celulară, microbiologie şi imunologie de la Universitatea de Medicină din Stanford s-a concentrat pe analizarea genelor HLA, o componentă vitală a sistemului imunitar uman. Genele HLA joacă un rol esenţial în recunoaşterea şi distrugerea agenţilor patogeni de către organism.

"Încrucişările cu oamenii arhaici le-au permis oamenilor moderni să moştenească o serie de gene care le-a crescut viabilitatea şi capacitatea de a rezista la infecţii", a explicat Parham pentru Discovery News.

Transferul de gene de la denisovieni la oamenii moderni a dus la apariţia unei variante a genelor HLA în rândul populaţiilor din Asia occidentală, regiunea în care s-au produs aceste încrucişări ocazionale dintre omul modern şi omul de Denisova.

În urma studiilor efectuate pe genomul neandertalienilor şi al denisovienilor, precum şi pe ADN-ul populaţiilor umane moderne, a rezultat că genele HLA aparţinând neandertalienilor şi populaţiei Denisoviene reprezintă acum mai mult de jumătate din sistemul imunitar al populaţiilor moderne, europene şi asiatice. De asemenea, ele par să fi fost ulterior moştenite şi de africani.

"Deoarece oamenii arhaici au trăit în Asia şi Europa sute de mii de ani înainte de ca oamenii moderni să ajungă acolo, mai mult ca sigur genele lor HLA s-au adaptat la infecţiile specifice zonei şi în acest fel a fost întărit, ulterior, şi sistemul imunitar al populaţiilor migratoare", a declarat Parham.

O parte dintre europeni şi asiatici s-au întors apoi în Africa, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, răspândind şi genele recent dobândite. O variantă a grupului de gene HLA este prezentă în genomul neandertalienilor şi al denisovienilor şi reprezintă 51,7% din genele europenilor, cea mai mare frecvenţă a lor, 95,3%, fiind întâlnită în Papua Noua-Guinee.

Dintr-o cercetare separată s-a aflat că aproximativ 4 la sută din genomul non-africanilor este dobândit de la Neandertalieni şi circa 6 la sută din genomul melanezienilor moderni provine de la Denisovieni.

Această cercetare şi noul studiu sugerează cel puţin două posibile scenarii: fie încrucişarea a fost frecventă şi pe scară largă, implicând o mulţime de indivizi, fie majoritatea populaţiilor indigene moderne din anumite regiuni sunt urmaşele unor indivizi care s-au încrucişat. Parham presupune căultima variantă este cea mai plauzibilă.