Maiorul Misa, intemeietorul Clejanilor, asteapta canonizarea

In comuna Clejani, din Giurgiu, a trait maiorul Misa Anastasievici, un mare filantrop, nascut in 1803 in Serbia. El este considerat parintele acestei asezari si, dupa mai bine de 120 de ani de la

In comuna Clejani, din Giurgiu, a trait maiorul Misa Anastasievici, un mare filantrop, nascut in 1803 in Serbia. El este considerat parintele acestei asezari si, dupa mai bine de 120 de ani de la moarte, este omagiat de localnici care ii pun flori la capatai. Inmormantat in biserica pe care el insusi a ctitorit-o, corpul sau nu a putrezit. La mijloc ar putea fi o tehnica speciala de imbalsamare, insa cei mai multi sateni cred ca maiorul Misa a devenit sfant. Se spune ca maiorul inca ii mai poate ajuta pe oameni, indeplinind dorintele celor ce se roaga sincer in fata criptei sale.
Ministerului Culturii nu-i pasa de Scoala de Arte
Misa Anastasievici era un om foarte bogat, insa din avutia lui a pastrat putin pentru el si familie, restul impartind-o nevoiasilor. Sarbul s-a stabilit la Clejani la jumatatea secolului 19. La inceput a construit un conac identic cu cel pe care l-a avut in satul natal. A ctitorit doua biserici: una in Clejani, pictata in 1865 de marele Tattarescu si alta in Branceni. Intre anii 1838 si 1848, in tinda bisericii din Clejani a functionat o scoala pentru copiii satului, cu clase si dormitoare, pe cheltuiala filantropului. Familiile nou-formate primeau in dar, de la maiorul sarb, pamant, boi si bani. In 1864, Misa infiinteaza Scoala de Arte si Meserii, prima de acest fel din Romania. Din pacate, acum au mai ramas doar caramizile din scoala de altadata. "Noi am incercat sa o reparam, dar reprezentantii Ministerului Culturii ne-au explicat ca este un monument istoric si ca orice lucrare se face cu acordul lor. Dupa cum vedeti si azi scoala e inconjurata de balarii. Nu a venit nimeni sa o examineze, sa vada daca se mai poate restaura. E pacat", spune trist primarul Marin Parvan. De-a lungul timpului s-a crezut ca o parte a averii fabuloase a filantropului sarb s-ar afla ascunsa undeva in apropiere. Batranii spun ca exista un tunel sapat intre fostul conac si biserica. Cautatorii de comori au sapat pe vremuri dupa aurul maiorului, dar nimeni nu a gasit ceva. Cand comunistii au construit IAS-ul din sat si au dat de un stalp de piatra au crezut ca indica locul unde fusese ascunsa comoara. Asa ca au intrat cu buldozerul in stalp si au scormonit disperati pamantul, fara succes.
Un nou sfant in calendarul ortodox?
Dupa ce Misa s-a savarsit din viata, la 27 ianuarie 1885, in varsta de 82 de ani, trupul lui a fost imbalsamat de doi medici austrieci, dupa un procedeu secret. "Mumia" lui a fost depusa in cavoul inchis ermetic. Pentru a-i indeparta pe eventualii profanatori, racla a fost zavorata cu o grea afurisenie. La zilele mari, geamul cavoului se limpezeste ca prin minune, astfel incat, vizitatorii il pot vedea clar pe filantropul sarb, care parca doarme. Pe 17 mai 2003, PS Calinic Argatu, episcop de Arges si Muscel, PS Sebastian Ilfoveanu, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestiului, cu inalta binecuvantare a PF Parinte Patriarh Teoctist au constatat oficial, impreuna cu romanii si sarbii adunati in preajma lor, ca trupul lui Misa Anastasievici nu a putrezit. Sfantul Sinod a primit propunerea de a cerceta canonic viata marelui binefacator.