Cum afectează scleroza multiplă creierul

Scleroza multiplă este o boală care nu se vindecă

Dacă suferi de scleroză multiplă, pierderea cheilor de la casă sau uitarea numelui cuiva poate părea un lucru înfricoşător. Te întrebi cât de mult îţi întunecă boala capacitatea de a gândi şi de a duce lucrurile la bun sfârşit.

Specialiştii consideră că scleroza multiplă este cea mai invalidantă boală a adultului tânăr. Se estimează că 2,3 milioane de persoane, la nivel mondial, suferă de această boală. În România, aproape 8.000 de pacienţi erau diagnosticaţi în 2016.

Scleroza multiplă este o boală neurologică cronică. Creierul utilizează semnale electrice pentru a comunica cu restul corpului. Pentru a putea face acest lucru conexiunile nervoase au nevoie să fie izolate, la fel ca firele prin care trece curentul electric. O substanţă albă numită mielină furnizează această izolaţie care, la pacienţii cu scleroză multiplă este distrusă sub acţiunea celulelor sistemului imunitar.

Procesul este cunoscut sub numele de demielinizare. Un alt mecanism prin care apare boala implică incapacitatea celulelor producătoare de mielină de a produce noi teci. Impulsurile nevoase nu se mai pot transmite cu uşurinţă şi apare scleroza. Distrugerile nervoase sunt ireversibile şi pot avea loc oriunde în interiorul sistemului nervos, de aceea simptomele sclerozei multiple variază de la o persoană la alta.

Jumătate din pacienţi au probleme cognitive

Statisticile arată că, în timp, jumătate din pacienţii cu această afecţiune se confruntă cu probleme cognitive. Aceasta înseamnă o concentrare mai slabă, o încetineală a gândirii şi o memorie confuză. De regulă, acestea nu împiedică buna desfăşurare a vieţii de zi cu zi. În 5-10% din cazuri pot apărea probleme severe de cogniţie.

Semnele unei gândiri confuze pot fi subtile şi pot trece neobservate, potrivit site-ului de ştiri medicale webmd.com. Însă, dificultăţile de a găsi cuvintele potrivite, uitarea lucrurilor pe care le avem de făcut sau a celor pe care le-am făcut deja; dificultăţile în a ne stabili o listă de priorităţi; lipsa concentrării, în special atunci când avem de făcut două lucruri în acelaşi timp sunt semne că gândirea este diminuată. De regulă, scleroza multiplă nu afectează inteligenţa sau memoria pe termen lung, nu schimbă abilitatea unei persoane de a citi sau a purta o conversaţie.  

Gândirea confuză poate avea multe cauze, astfel că problemele cognitive provenite din scleroză multiplă trebuie testate şi diagnosticate de medici specialişti. Dacă scleroza multiplă este cauza, pacienţii pot urma exerciţii de întărire a memoriei pe computer şi pot utiliza diverse strategii de organizare la muncă sau acasă care să-i ajute să-şi amintească lucruile.

Alte semne ale sclerozei multiple

Scleroza multiplă este o boală progresivă a sistemului nevos şi afectează mai mult femeile comparative cu bărbaţii – în proporţie de trei la doi. Afecţiunea nu este ereditară, însă moştenirea genetică joacă un rol important în apariţia şi dezvoltarea ei. Scleroza multiplă nu este contagioasă şi nici infecţioasă, dar se declanşează devreme, doagnosticul fiind pus între 20 şi 40 de ani.

Oboseala se numără printre cele mai frecvente semne ale sclerozei multiple. Alte simptome includ slăbiciunea, scăderea echilibrului, probleme de spasticitate şi mers, depresia, probleme ale sistemului urinar, digestiv, pierderea sensibilităţii senzoriale şi durerea neuropată. Mai rar, pot apărea convulsiile, pierderile de auz şi paraliziile.