„Adevărul": Aţi câştigat medalia de aur la Salonul de Inventică de la Geneva pentru ceea ce se cheamă „discul femeii". În ce constă mai exact această invenţie?
 
Vasile Niţescu: E un suport electronic, are două componente rotunde, care arată perioada de ovulaţie, deci poate fi folosit în primul rând ca metodă de contracepţie.

Apoi, un aspect foarte important, acest disc delimitează exact momentul ovulaţiei şi arată perioada de fertilitate crescută. În momentul ovulaţiei există un semn pe disc, acesta este semnul biologic al băiatului şi celălalt al fetiţei.

Să presupunem că data primei zile a ultimei menstruaţii a unei paciente este 1 februarie. Dacă ne uităm pe disc, avem un indicator care ne spune precis că pentru a face băiat trebuie să ai contact sexual în data de 14, iar pentru o fetiţa trebuie să aibă contact sexual în data de 11, 12 sau 13. Deci, cei doi îşi pot alege sexul viitorului copil.

Ce şanse de reuşită are acest disc?

Şi acum am 18 gravide în evidenţa mea care au copilul pe care şi l-au dorit.

Cum aţi ajuns la ideea acestui instrument?

Veneau la Maternitatea Polizu doamne care îşi exprimau dorinţa să aibă de exemplu, o fetiţă, pentru că mai aveau doi sau trei băieţi. Apoi, astfel de discuri s-au mai făcut, dar eu am luat această distincţie pentru că am luat alt reper, momentul fecundaţiei celor doi gameţi, ovulul şi spermatozoidul.

Calculul care se făcea înainte era greşit cu două săptămâni.

"În comunism, ministrul de atunci al Învăţământului, care era o femeie, a cerut să reduc dimensiunea desenelor de anatomie ale organelor genitale pe motiv că sunt foarte excitante.''

Aţi primit comenzi pentru export?

Discul este exportat în Belgia, Anglia, Franţa, Grecia. În România se poate găsi la mine la cabinet (n.r. - strada Washington numărul 9), costă în jur de 15 lei.

Cum aţi ales această specializare, obstetrică-ginecologie?

Eu, iniţial, am vrut să mă fac inginer. Îmi plăcea mult fizica, dar matematica mai puţin. Şi atunci am zis să dau la medicină. Făceam atunci şi sport de performanţă, eram rugbist la clubul Steaua.

Când am terminat facultatea de medicină, am dat examen în învăţământ şi am intrat ca asistent universitar la Facultatea de Medicină din Bucureşti, catedra de Anatomie.

Înţeleg că aţi fost anchetat de Securitate în comunism.

Pentru mine, perioada comunistă este o amintire foarte neplăcută. M-au luat de la spitalul Polizu şi m-au băgat într-o anchetă care a durat 19 ore.

Pentru că au descoperit că montaţi sterilete...

Da, era un sterilet inventat de mine. Era legală totuşi montarea de sterilet, adică puteai să-ţi pui, dar nu aveai de unde, pentru că nu se găseau decât în străinătate. Legea spunea că poţi să faci contracepţie după patru copii. A venit un colonel la mine şi mi-a spus să nu mă pun cu Securitatea, că e posibil să nu-mi ţină frânele la maşină.

Plecam de acasă şi mama nu ştia dacă o să mă mai întorc. În fiecare zi eram urmărit de o maşină cu două persoane, iar în Spitalul Polizu nimeni nu trebuia să vorbească mine.

Prima dumneavoastră carte de sexologie a apărut în 1985. Cum a fost ea primită?

Cartea se numea „Adolescenţa, sexualitatea normală şi patologică" şi se vindea într-o punguţă de plastic cu Congresul XIV, XV sau cu manuscrisele de la Marea Moartă. Totuşi, această carte nu  a ieşit fără un aviz de la Comitetul Central. A fost avizată de însăşi Elena Ceauşescu.  

Cum de a trecut de Elena Ceauşescu? 

Iniţial, ministrul de atunci al Învăţământului, care era o femeie, a cerut să reduc dimensiunea desenelor de anatomie ale organelor genitale pe motiv că sunt foarte excitante. Acolo, în carte, am trecut nişte lucruri care m-au marcat.

Despre ce e vorba, eu făceam gărzi la spital, noaptea, şi veneau femei care erau în stare foarte gravă, cu avorturi provocate. Îşi introduceau în uter tot felul de substanţe, alcool, iod, şi aşa mai departe. Medicii trebuiau să le salveze viaţa şi asta făceau.

Şi m-am gândit să dăm cumva oamenilor, prin cartea asta, un element de protecţie, să-i ajutăm. Ce trebuie să facă să nu rămână gravide. Dar mi s-a impus să scot acest capitol.

Şi l-aţi scos?

Am vorbit cu profesorul Milcu Maximilian şi cu directorul de la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică şi ne-am gândit ce să facem. Am scos o carte, care, culmea, s-a şi publicat, cu următorul titlu: „Ce NU trebuie să facă femeia ca să rămână gravidă şi să aibă un copil sănătos".

A ieşit pentru că era un tip de la Securitate, cel care aviza, Enache îl chema, eu nu l-am cunoscut niciodată, şi el a dat avizul de publicare. Cartea s-a publicat în sute de mii de exemplare.

Discul femeii şi discul gravidităţii pot fi achiziţionate de la clinica medicului, situată în strada Washington numărul 9  Foto: Petrică Tănase



Şi despre ce contraceptive vorbeaţi acolo?

Până şi faptul că femeia învăţa să se protejeze prin metoda calendarului era un lucru mare la acel moment. În rest, erau unele persoane care mergeau în străinătate şi îşi mai puneau un sterilet, mai cumpărau pe sub mână tot de acolo contraceptive orale.

"Era legală totuşi montarea de sterilet, adică puteai să-ţi pui, dar nu aveai de unde, pentru că nu se găseau decât în străinătate.''

Carte de vizită

- A absolvit Institutul Medico-Farmaceutic, Bucureşti.
- Medic primar de obstetrică-ginecologie.
- Profesor universitar asociat de obstetrică-ginecologie şi sexologie la mai multe facultăţi de medicină.
- Doctor în medicină
- A descoperit, descris şi numit artera faringiană ascendentă accesorie (vas de sânge).
- A inventat un „dispozitiv didactic pentru stabilirea unor repere gestaţionale la femeie", „discul gravidei", „discul femeii".
- Invenţia „discul femeii" a fost premiată cu diplome de merit şi medalii de aur la Saloane Internaţionale şi Naţionale de Inventică, secţiunea Medicină. A primit la Geneva cea mai înaltă distincţie pentru invenţia unui cercetător - IFIA GOLD.
- Este secretar general al Uniunii Medicale Balcanice, secţia Română şi secretar general al Comisiei de Bioetică a Ministerului Sănătăţii.

O clinică particulară nu poate înlocui un spital de stat

La ce nivel credeţi că sunt în România serviciile pentru femeile însărcinate în spitalele de stat?

Din păcate, sistemul de asistenţă este foarte dezordonat. Cum se poate întâmpla ca o femeie care e internată în spital să moară acolo?

Ştiţi cazuri?

Da, a apărut şi în presă. Deci, aceste lucruri nu trebuie să se întâmple. Când e vorba despre o femeie tânără, poate la prima sarcină, care merge la un spital ca să nască, acest lucru nu trebuie să se întâmple.

Aveţi experienţa unui spital de stat, acolo unde lucraţi de mulţi ani. Punctual, care ar fi lucrurile care nu merg?

În primul rând, o clinică particulară nu poate înlocui niciodată un spital de stat, în momentul de faţă, la orice nivel, nu doar în obstetrică. În al doilea rând, elementele minime nu au voie să dispară dintr-un spital de stat.

Puteţi fi mai concis?

Casa de Asigurări de Sănătate plăteşte un minimum de servicii şi analize, care se schimbă de la an la an, nu apar bani pentru medicamente. Apoi s-a produs şi această ruptură între spital şi Ministerul Sănătăţii, spitalele trecând în subordinea primăriilor, o situaţie foarte neplăcută, greu de înţeles.

Aţi primit ofertă de lucru în străinătate?

Cum să nu! Când am descoperit artera farngiană ascendentă am fost invitat de profesorul Andre Delmas, unul dintre cei mai mari profesori în anatomie din lume, să predau la Facultatea „Renee Descartes", din Paris. Dar n-am plecat atunci şi pentru că toate aceste ieşiri erau urmărite de Securitate la acea vreme. Sigur, la acea vreme nici nu doream cu adevărat să plec. În plus, nu aveam de unde să ştiu că aici vor apărea atâtea probleme.

Pe undeva regretaţi că nu aţi plecat la Paris?

Într-un fel, poate.

"Când am descoperit artera faringiană ascendentă am fost invitat de profesorul Andre Delmas, unul dintre cei mai mari profesori în anatomie din lume, să predau la Facultatea Renee Descartes, din Paris.''