Tremur înseamnă doar boală Parkinson? Aflăm la Adevărul Live

FOTO 123RF

Tulburările de mişcare – tremur, ticuri, dezechilibru – pot avea diverse cauze, de la probleme uşoare, de moment, la afecţiuni neurologice complicate. Medicul neurolog Bianca Niţu vine la Adevărul Live să ne explice diferenţele dintre ele şi când e cazul să mergem la doctor.

Haideţi să începem prin a explica lucrurile normale. Mulţi dintre noi au tremurat: de frig, de frică, de emoţii la un examen. Puteţi să ne explicaţi mecanimsul, de ce tremurăm?

Mişcarea este esenţa vieţii. Există o legătură strânsă între sistemul nervos central şi sistemul nervos periferic dacă vorbim despre creier, măsuva spinării, nervi şi muşchi. Orice disfuncţie la acest nivel poate să determine o tulburare de mişcare. Ganglionii bazali sunt nişte structuri localizate în profunzimea hemisferelor cerebrale care sunt foarte importante în mişcare. Ele sunt cele care iniţiazză mişările voluntare, controlează mişcările automate, reglează amplitudinea, viteza. De obicei, cele mai multe probleme apar la acest nivel, dar mai sunt şi alte zone – substanţa neagră, cerebelul care se ocupă de cu echilibrul şi stabilitatea posturală.

Tremurul este una dintre cele mai frecvente tulburări de mişcare. Tremurul de emoţie este ceva firesc fiziologic pentru că o să treacă. Este o reacţie normală la nivel ecerebral care trece după ce trece evenimentul care o produce.

Când este cazul să ne îngrijorăm?

Dacă acest tremur persistă după ce evenimentul a trecut. Dacă persistă mai mult timp trebuie să facem nişte investigaţii de laborator pentru că poate să ascundă şi probleme de tiroidă, în boli infecţioase, în HIV. Şi în boli genetice. Depinde foarte mult şi de vârstă.

Să spunem că e vorba despre o vârstă tânără, până în 40 de ani

Tremurul este o mişcarte involuntară, oscilantă, ritmică, şi poate fi localizată în orice parte a corpului. De obicei, sunt afectate mâinile, dar şi capul şi picioarele.

Este vorba de alte tulburări?

Nu neapărat. Depinde ce zonă a creierului este afectată.

Ce infecţii ar putea să provoace astfel de simptome precum tremurul?

Hiv. În infecţiile cu streptococ betahemoplitic pot apărea tulburările de mişcare.

Care ar fi afectările tiroidei care ar putea să ducă la tremur?

Hipo şi hipertiroidia. Într-o fază mai severă a afecţiunilor. Chiar şi în tiroidita autoimună.

Ce este coreea?

Ca simptom, coreea este o mişcare involuntară continuă, neregulată, de o amplitudine destul de mare care face la un moment dat ca mişcările să pară stranii.

În ce stadii ajung pacienţii la neurolog cu astfel de probleme?

Am văzut o preocupare din ce în ce mai mare a tinerilor. Cum au un tremur, vin să se investigheze. Ceea ce e bine. E important mai ales dacă au pe cineva în familie cu astfel de afecţiuni neurologice.

Cel mai frecvent tremur este tremurul esenţial. Îl numim esenţial pentru că lipsesc alte semne neurologice. Este un tremur fără o cauză evidentă. Apare mai frecvent la tineri.

Tremurul din Parkinson este unul de repaus, apare când pacientul e relaxat sau când stă într-o anumită poziţie.

Care este tratamentul pentru tremurul esenţial?

Betablocante şi medicamente din clasa antiepilepticelor. Sau, în cazuri mai grave, stimulare cerebrală profundă.

Ce tremură mai frecvent în tremurul esenţial?

Mâinile şi capul.

Boala Parkinson afectează mai ales persoanele în vârstă. E corect?

Da, debutul bolii este între 40 şi 70 de ani. Există două forme de Parkinson, forma tremurigenă în care tremurul este prezent, plus lentoarea în mişcare şi sărăcirea mişcării, şi forma în care predomină sărăcirea mişcării. De obicei tremurul din Parkinson este asimetric, debutează la un membru.

Care este afectarea cerebrală?

Apare moartea neuronilor care conţin dopamină din anumite structuri. Atunci când vedem tremurul suntem deja în stadiul III, adică deja au mut=rit 70-80% din aceşti neuroni, după care migrează către cortex. Diagnosticul se pune pe aceste simptome motorii corelat cu imagistica cerebrală. Vârsta medie de diagnosticare este 60-70 de ani, 1-2% din populaţie fiind afectată.

Există diferenţe între parkinsonism şi boala Parkinson, pentru că am întâlnit aceşti termeni.

În Parkinson trebuie să fie obligatoriu bradichinezia – lentoarea în mişcare, plus tremur, instabilitate, pe când în parkinsonism vedem noi nişte semne extrapiramidale la examenul neurologic. Adică o rigiditate segmentară, de exemplu, la încheietura mâinii.

Parkinsonismul este o boală în sine sau un simptom?

Un sindrom.

În Parkinson există gene implicate. Vorbiţi-ne puţin despre ele.

Sunt 16 gene descoperite în boala Parkinson. Parkinsonul la tineri are o importantă componentă genetică. Practic se agreghează o proteină care deja există la nivelul structurilor cerebrale dar nu se ştie mecanismul prin care acestea se depun aceste substanţe şi formează Corpii Levi. Practic, fac indirect să moară neuronii.

Dacă avem în familie un bunic cu boală Parkinson şi suntem la vârsta de 35-40 de ani, ce ne recomandaţi?

Dacă avem tremur sau orice sărăcire a mişcării, o postură anormală care poate să însemne distonie ar trebui să ne orezentăm la medic pentru că riscul de a dezvolta Parkinson este de 4 până la 12 ori mai mare pentru cei care au pe cineva în familie. Depresia, anxietatea şi alte semne nonmotorii apar înainte de cele motorii.

Cum se poate preveni boala Parkinson?

Printr-un stil de viaţă sănătos. Un mecanism prin care apare parkinsonismul este dat şi de către toxice – ierbicide, pesticide – drogurile.

Când se începe tratamentul în boala Parkinson?

Din momentul diagnosticului. În funcţie de stadiu există anumite medicamente. Standardul de aur este levodopa, un precursor de dopamină.