Terapia adjuvantă, esenţială în hepatite

Pentru succesul tratamentului antiviral în hepatite este necesară administrarea medicamentelor adjuvante

Există tratamente care protejează organismul de efectele negative ale medicamentelor antihepatitice. La noi în ţară, accesul la aceste tratamente este foarte redus, de aceea, în unele cazuri, este necesară stoparea medicaţiei, existând riscul eşecului terapiei.

Infecţiile cu virusurile hepatitice B şi C sunt dificil de tratat atunci când afectarea hepatică este de proporţii. Există cazuri în care, deşi virusul există în corp, viremia (concentraţia virală) nu este atât de mare încât să necesite tratamente complexe. Cu toate acestea, un număr mare de bolnavi au nevoie de medicamente de tipul interferonului.

Infecţia cu B nu dispare niciodată

Fiindcă virusul hepatitic B nu poate fi eradicat din organism, prin administrarea tratamentului se urmăreşte doar încetinirea evoluţiei hepatitei, scăderea riscului de apariţie a complicaţiilor pe un număr mare de ani şi prevenirea dezvoltării carcinomului hepatocelular.

„În momentul de faţă, avem o gamă destul de generoasă de medicamente care pot fi utilizate în terapia hepatopatiilor cronice cu virus hepatitic B (HVB). Discutăm despre medicamente cu efecte imunomodulatoare şi/sau antivirale, din clasa interferonilor sau inhibitorilor nucleotizici cu administrare orală", precizează profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel, medic primar boli infecţioase, directorul Institului de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş" în cartea sa „Totul despre hepatite şi virusurile hepatitice".

Virusul C poate fi eradicat

În timp ce hepatita cronică virală B nu poate fi decât oprită în evoluţie, pentru hepatita C există tratamente care o pot eradica. Este o formă de hepatită mai agresivă decât cea cu virus hepatitic B, ficatul prezentând fibroză (lezare şi cicatrizare a ţesutului hepatic) în scurt timp de la instalare.

Începerea precoce a tratamentului şi menţinerea dozelor ridicate pe tot parcursul curei sunt elemente esenţiale pentru vindecare. „Standardul de aur în terapia hepatitei cronice virale C îl reprezintă interferonul peghilat şi ribavirina", explică prof. dr. Adrian Streinu-Cercel. Această combinaţie terapeutică este greu suportabilă de majoritatea bolnavilor. Astfel, organismul lor devine foarte slăbit şi pot apărea efecte secundare de genul reducerii drastice a numărului de celule albe şi de trombocite din sânge.

În cele mai multe cazuri, din cauza efectelor adverse, fie se reduce doza de medicamente, fie tratamentul este întrerupt pentru o perioadă, rata de eşec a terapiei fiind foarte crescută în această situaţie. Pentru a asigura continuitatea terapiei la dozele recomandate iniţial, există o serie de tratamente adjuvante care combat efectele secundare ale antiviralelor.

Stimulentele pentru măduvă, o soluţie

Cele mai importante astfel de adjuvante sunt stimulentele măduvei (filgrastim), care au rolul de a creşte nivelul globulelor albe, şi eritropoietina, hormon indicat pentru combaterea anemiei. Problema în România este că foarte puţini bolnavi beneficiază de terapiile adjuvante.

„La noi în ţară, adjuvantele nu sunt folosite corespunzător. Conform protocoalelor actuale, de exemplu, nu putem da decât o fiolă de filgrastim pe zi, timp de trei zile pe lună", atrage atenţia medicul primar boli infecţioase Adriana Moţoc de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş".

Soluţia de rezervă în lipsa medicaţiei adjuvante este reducerea dozei de tratament antiviral. În această situaţie, chiar dacă la finalul curei terapeutice viremia este redusă la zero, există un risc crescut ca, la următoarea monitorizare, la şase luni, virusul să reapară.

Recidivele, dificil de tratat

În cazul hepatitei cronice virale C, dacă medicamentele antivirale nu au funcţionat de prima oară, adică dacă la şase luni de la încheierea terapiei s-a înregistrat reapariţia virusului hepatitic C, tratamentul este mult mai dificil. Asta pentru că, deocamdată, nu au fost aprobate de forurile internaţionale medicamente revoluţionare pentru recidive. Singura opţiune este reluarea tratamentului cu interferon peghilat şi ribavirină, dar cu şanse şi mai mici de reuşită.