Canicula suprasolicită organismul, care trebuie să facă mai multe eforturi de adaptare. Pentru menţinerea temperaturii în limite normale, se produc în corp o serie de modificări precum: creşterea pulsului, vasodilataţia şi transpiraţia excesivă. Acestea duc la pierderea de electroliţi şi, implicit, la deshidratare.

Din cauza creşterii ritmului cardiac şi a scăderii tensiunii arteriale, inima este solicitată mai mult pe caniculă. Iar cel mai tare sunt afectaţi: hipertensivii, persoanele cu cardiopatie ischemică sau cu insuficienţă cardiacă.

„Deshidratarea produce o mărire compensatorie a numărului de bătăi cardiace, care se resimte sub formă de palpitaţii, dar al cărei principal efect îl reprezintă creşterea consumului de oxigen în muşchiul cardiac, cu posibilitatea declanşării crizelor de angină pectorală sau agravării insuficienţei cardiace la cei deja suferinzi de aceste boli", explică medicul primar cardiolog Roxana Oana Darabonţ de la centrul Mediclass din Bucureşti.

Diureticele intensifică deshidratarea

În zilele caniculare, tratamentul antihipertensiv poate fi tolerat mai greu, existând posibilitatea apariţiei unor efecte secundare precum ameţeala şi stările de leşin. În plus, persoanele care urmează tratament cu diuretice au acum un risc mai mare de a pierde apă şi minerale (în special sodiu şi potasiu), pierderi care trebuie compensate printr-o hidratare corespunzătoare.

Iată de ce este atât de important să se respecte indicaţiile medicilor privind consumul zilnic de minimum doi litri de apă pe zi! Alcoolul este interzis, pentru că favorizează deshidratarea şi reduce capacitatea de luptă a organismului cu căldura. „În cazul în care, sub tratamentul de fond al hipertensiunii arteriale, se înregistrează valori sistolice mai mici sau egale cu 115 mmHg, este bine să analizaţi, împreună cu medicul cardiolog, posibilitatea scăderii dozelor de antihipertensive, mergând până la excluderea temporară a diureticelor", recomandă medicul Roxana Oana
Darabonţ.

Temperatura în casă, de 22-24 de grade Celsius

„Având în vedere că, în mod normal, tensiunea arterială poate să scadă faţă de valorile uzuale, este necesar ca pacienţii hipertensivi la care apar simptome neobişnuite să facă de urgenţă un consult cardiologic şi, de asemenea, să le fie monitorizată mai des, chiar zilnic, valoarea tensiunii arteriale în perioada caniculei", atrage atenţia medicul Roxana
Oana Darabonţ.

Hipertensivii trebuie să evite expunerea prelungită la soare între orele 11.00 şi 18.00, să poarte îmbrăcăminte cât mai lejeră, din fibre naturale (bumbac sau in) şi de culori deschise. Este recomandat să se menţină un confort termic acasă sau în spaţiul de lucru, cu temperaturi între 22 şi 24 de grade Celsius.  

În perioada caniculei, medicii recomandă consumul unui pahar cu apă sau echivalentul acestuia la fiecare 20 de minute. Atenţie! La vârstnici, senzaţia de sete apare de multe ori tardiv, când încep să se manifeste crampele musculare şi durerile de cap, semne ale deshidratării. La o bună hidratare ajută şi fructele şi legumele de sezon (pepenii, roşiile, castraveţii), precum şi iaurtul (o doză de iaurt hidratează la fel ca un pahar cu apă).

"Tensiunea arterială are tendinţa să scadă când este caniculă, fenomen la care contribuie deshidratarea şi vasodilataţia indusă de căldură.''
Roxana Oana  Darabonţ medic primar cardiolog

Șocul termic debutează cu dureri de cap

Mersul la plajă nu le este indicat celor cu hipertensiune, mai ales dacă urmează tratamente cu diuretice, pentru că multe dintre aceste medicamente sunt fotosensibilizante (cresc sensibilitatea pielii la soare). De asemenea, persoanele cu hipertensiune pot avea mai uşor crampe din cauza căldurii, mai ales dacă fac efort fizic solicitant.

Acestea pot apărea la nivelul braţelor, al abdomenului şi la picioare. În această situaţie trebuie oprită orice activitate fizică şi se vor consuma sucuri naturale de fructe sau băuturi energizante diluate cu apă. Dacă însă crampele durează mai mult de o oră, trebuie consultat medicul. Un alt posibil pericol pe caniculă, la care hipertensivii sunt mai expuşi, este şocul termic, care apare ca urmare a incapacităţii corpului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta ajungând sau depăşind 40 de grade Celsius. Câteva dintre simptomele şocului termic sunt durerile de cap violente şi pierderea cunoştinţei (leşinul). În caz de şoc termic, este nevoie de solicitarea Ambulanţei, iar în aşteptarea acesteia, victima trebuie dusă la umbră şi udată cu apă rece.