Stresul ne afectează întreg organismul

Inima şi vasele de sânge, dar şi organele endocrine şi pielea sunt ţinte ale surmenajului psihic. Nivelul crescut de hormoni ai stresului în sânge, pe durate lungi, acţionează insidios asupra organelor şi creşte mortalitatea prin boli cardiovasculare.

Un examen care se apropie, o sarcină de serviciu cu termen de realizare foarte scurt, un eveniment neplăcut în trafic, toate acestea determină o reacţie de mobilizare a organismului. Inima ne bate mai repede, respiraţia se precipită, simţim transpiraţii reci la nivelul palmelor şi coloanei vertebrale, iar uneori avem tulburări de tranzit intestinal.

Stresul acut reprezintă o provocare pe termen scurt, consecinţele dispărând, de cele mai multe ori, odată cu îndepărtarea factorului stresor. De vină sunt adrenalina, noradrenalina şi cortizolul, neurotransmiţători eliberaţi de sistemul nervos simpatic şi de glanda corticosuprarenală. În condiţii de stres prelungit, organismul eliberează continuu cortizol, iar acest hormon are consecinţe periculoase asupra întregului organism. 

Creşte riscul de sindrom metabolic

Persoanele care suferă de stres cronic au un risc mai mare de a dezvolta sindrom metabolic şi, implicit, diabet zaharat de tip II şi boli cardiovasculare, arată o serie de studii publicate în „British Medical Journal". Sindromul metabolic se caracterizează prin asocierea mai multor probleme de sănătate şi se diagnostichează dacă se constată cel puţin trei dintre următoarele criterii: valori crescute ale tensiunii arteriale, hiperglicemie prin creşterea rezistenţei la insulină, obezitate abdominală (creşterea circumferinţei taliei peste 102 cm la bărbaţi şi peste 88 cm la femei), valori crescute ale trigliceridelor şi valori scăzute ale colesterolului „bun".

În plus, studiile olandeze arată că persoanele care prezintă niveluri ridicate de cortizol în sânge au un risc mai mare de mortalitate prin boli cardiovasculare. „Este foarte important de ştiut că optimizarea stilului de viaţă, adică nutriţia adecvată, activitatea fizică zilnică, stoparea fumatului şi controlul stresului, poate preveni peste 80% din consecinţele aterosclerozei, inclusiv infarctul miocardic acut", subliniază prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Programului Naţional de Prevenţie Cardiovasculară.

Afectează fertilitatea

Întregul sistem endocrin poate fi perturbat de stresul cronic. Acest lucru poate avea consecinţe diverse, începând de la scăderea fertilităţii şi până la disfuncţii tiroidiene. Altă ţintă a stresului poate fi sistemul respirator: studiile americane realizate la Universitatea „Harvard" arată că stresul constant în timpul sarcinii creşte riscul ca nou-născuţii să dezvolte astm bronşic sau alergii respiratorii.

În plus, stresul cronic scade capacitatea organismului de a se apăra de infecţii şi de a se recupera după boli. Perturbă activitatea sistemului digestiv, putând agrava o gastrită şi favoriza apariţia sindromului de colon iritabil (disconfort abdominal şi alternanţe între diaree şi constipaţie). De asemenea, excesul de cortizol favorizează apariţia acneei şi căderea părului.

Duce la gânduri „toxice"

Stresul cronic favorizează dezvoltarea unor comportamente nocive pentru sănătate, cum ar fi, de exemplu, fumatul în exces, consumul excesiv de alcool sau de alimente şi, uneori, chiar consumul de droguri. Stresul ne împiedică să luăm decizii corecte pentru sănătate şi pentru viaţă, în general.