Sistemul imunitar dă verdictul în lupta cu bolile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În fiecare zi, organismul nostru produce miliarde de celule care ar trebui să ne apere de microbi
În fiecare zi, organismul nostru produce miliarde de celule care ar trebui să ne apere de microbi

Sezonul rece ne poate găsi nepregătiţi în faţa germenilor şi factorilor alergeni care invadează mediul ambiant. Capacitatea de apărare a organismului variază în funcţie de vârstă, de gene şi de stilul de viaţă. Însă, în unele cazuri, erorile sistemului imunitar nu pot fi în totalitate explicate.

Atunci când organismul nostru ia contact pentru prima oară cu un agent patogen, are nevoie de cinci zile pentru a crea anticorpii necesari distrugerii lui. La a doua întâlnire cu acelaşi microb, îi sunt necesare cel mult două zile pentru a se pune în gardă.Fenomenul se numeşte memorie imunologică, pe el bazându-se şi vaccinările. Datorită lui, organismul nostru îşi îmbunătăţeşte mecanismele de apărare după primii ani de viaţă.

Însă imunitatea variază de-a lungul vieţii nu doar în funcţie de germenii cu care luăm contact. Sistemul imunitar se formează începând cu săptămâna a şaptea de viaţă intrauterină. Fătul ia de la mamă anticorpi, dar şi microbi, iar dacă mama se infectează în primele 8-12 săptămâni de sarcină, riscurile pentru făt sunt majore. Alăptarea în primele ore de la naştere pune bazele imunităţii copilului, colostrul matern fiind bogat în bacterii probiotice şi în substanţe care stimulează dezvoltarea întregului organism.

Imunitatea, o lecţie cu repetiţie

Maturizarea maximă a sistemului imunitar are loc între doi şi patru ani. În această perioadă, copilul vine în contact cu o mulţime de microbi puţin periculoşi, astfel că sistemul imunitar trece printr-un curs intensiv de învăţare şi de adaptare. De aceea, părinţii trebuie să reziste tentaţiei de-a exagera cu igiena mediului de viaţă al copilului şi, mai ales, de a-i administra medicamente de la cele mai mici simptome.

Deşi, în tinereţe, imunitatea ar trebui să ajungă la apogeu, în realitate lucrurile nu stau aşa. Majoritatea bolilor autoimune apar la aceste vârste, iar debutul are loc, frecvent, după perioade de stres intens, cum ar fi o sesiune de examen. Şi alte excese specifice vârstei pun în pericol imunitatea: comportamentul sexual la risc, consumul de alcool, pierderea orelor de somn. La bătrâneţe, sistemul imunitar oboseşte: are o viteză mai mică de reacţie şi o capacitate redusă de a combate infecţiile. Mai exact, limfocitele nu variază semnificativ ca număr, ci ele sunt mai puţin agresive în faţa microbilor.

Ce se întâmplă în organism

Prima linie de apărare în calea microbilor o reprezintă pielea intactă, pH-ul, stratul de mucus, secreţia gastrică acidă, tranzitul intestinal şi fluxul urinar. Organismul produce zilnic miliarde de celule de apărare, care circulă prin reţeaua de vase sangvine şi limfatice, pentru a identifica şi a opri intruşii. Atunci când un microb pătrunde în organism, celule mari, numite macrofage, îl reţin şi îl înghit. Ele transmit semnale către limfocitele depozitate în splină, în ganglionii limfatici şi în amigdale.

Responsabile de memoria imunologică sunt limfocitele de tip B. Anticorpii pe care îi produc sunt proteine care au o porţiune „în oglindă" faţă de antigen, componenta specifică organismului străin. Datorită acestei potriviri, se formează complexe antigen-anticorp care apoi sunt distruse. Mult mai numeroase sunt limfocitele de tip T. Ele sunt de trei tipuri, cu roluri în iniţierea, în menţinerea şi în stoparea răspunsului imun. Tot ele se fac vinovate de respingerea grefelor în caz de transplant.

Alergiile sunt erori de recunoaştere

Tocmai complexitatea acestui sistem face posibilă apariţia unor erori. În cazul alergiilor, de exemplu, organismul reacţionează anormal faţă de substanţe nonpatogene din mediu sau din alimentaţie. Se estimează că, la nivel european, unul din trei copii suferă de boli alergice. „Numărul în creştere al alergiilor ţine în primul rând de poluarea tot mai mare, dar şi de excesul de igienă. Copiii crescuţi în case curate ca nişte farmacii au un sistem imunitar mai slab", atrage atenţia prof. dr. Ioan Bradu Iamandescu, medic primar alergolog la Clinica Gral Medical Colentina.

În acest sezon, când mediul abundă în factori alergeni, sunt favorizate rinitele alergice. Ele se pot vindeca de la sine, odată cu înaintarea în vârstă, însă evaluarea riscurilor şi recomandarea de expectativă pot fi făcute doar de medic. „Rinita alergică netratată este considerată un factor de risc pentru dezvoltarea astmului bronşic şi, dincolo de acest risc, există o asociere frecventă cu afecţiuni precum sinuzitele şi otitele", menţionează dr. Camelia Berghea, medic primar alergologie-imunologie clinică la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Capitală.

Imunodeficienţele, periculoase

O problemă mai gravă de sănătate o reprezintă imunodeficienţele. Mai exact, anumite persoane au un sistem imunitar prea slab dezvoltat pentru a face faţă singur agresiunilor. Jumătate din aceste probleme sunt provocate de o sinteză insuficientă a anticorpilor, aproximativ 20% au la bază un deficit al macrofagelor, 10% vizează limfocitele, iar restul sunt combinate. „Aceste situaţii apar de la vârste mici şi impun ajutor specializat pe termen lung. Ele duc la infecţii recurente, severe, cu localizări atipice sau cu rezistenţa unor germeni care, în mod normal, nu sunt capabili să determine o boală", subliniază medicul alergolog.

Îşi poate ataca propriile celule

Sistemul imunitar nu atacă doar agresori externi, ci şi celule bolnave din organism, cum ar fi celulele canceroase. Uneori însă, acest sistem atacă şi celulele sănătoase, iar cauzele acestui fenomen sunt incomplet elucidate. O boală autoimună este diabetul zaharat de tip 1, în care sistemul imunitar distruge celulele beta-pancreatice, producătoare de insulină. Consecinţe ale unui răspuns imunitar exagerat, anormal sunt şi poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, boli care afectează articulaţiile. În vitiligo, răspunsul imun se îndreaptă împotriva celulelor pielii, care pierde pigment.

În scleroza multiplă este atacată teaca de mielină, învelişul ce protejează fibrele nervoase din creier şi din măduva spinării. Scleroza multiplă debutează între 20 şi 40 de ani şi este cea mai invalidantă boală a tinerilor. „În cazul existenţei unei boli autoimune, medicamentele sau suplimentele nutritive pentru creşterea imunităţii, de exemplu echinacea, sunt contraindicate", atrage atenţia medicul de familie George Radu Leon, de la clinica Leomedica din Bucureşti.

Factori care ne fac vulnerabili

- Alimentaţia dezechilibrată. Studiile au arătat că persoanele care consumă zilnic alimente de tip fast-food au un sistem imunitar slăbit şi, implicit, sunt mai vulnerabile în faţa bolilor. Aceasta deoarece ele nu ne dau substanţe nutritive.
- Sedentarismul. Persoanele sedentare răcesc mai uşor indiferent de anotimp, susţin specialiştii de la Clinica Mayo. Deşi nu se ştie exact care este mecanismul prin care activitatea fizică influenţează imunitatea, cercetătorii au observat că, în timpul efortului fizic, anticorpii îşi accelerează circulaţia prin sânge. Prin urmare, atunci când un agent patogen intră în corp, este detectat în cel mai scurt timp şi anihilat.
- Lipsa somnului. Pentru a avea un sistem imunitar puternic, se recomandă şapte-opt ore de somn zilnic. În caz contrar, starea de oboseală cronică, în combinaţie cu stresul, creşte sensibilitatea organismului la infecţii.

1 din 3 copii suferă de alergii la  nivel european.

Medicul răspunde: „Unde se poate corecta un defect al urechii?"

Cezara Danciu
medic primar ORL Spitalul Clinic „Colţea"

„Fiul meu, în vârstă de 17 ani, are un defect la ureche, pentru îndreptarea căruia am auzit că este nevoie să facă o operaţie de otoplastie. Menţionez că acesta este în general sănătos şi nu suferă de boli cronice. Aş dori să ştiu dacă există clinici care efectuează astfel de operaţii în oraşul Constanţa. În caz contrar, aţi putea să-mi recomandaţi o clinică din Bucureşti sau din altă localitate? De asemenea, aş vrea să cunosc paşii pe care trebuie să-i urmăm (analize, discuţii cu medicii chirurgi) pentru finalizarea operaţiei. Există riscuri majore sau traume postoperatorii? Rezultatele sunt mulţumitoare?" Întrebare de la Carmen, Constanţa

În primul rând, este important să ştim dacă fiul dvs. s-a născut cu acest defect sau dacă a intervenit ceva pe parcurs, precum şi scopul exact al otoplastiei. Dacă pacientul, de exemplu, nu are pavilion auricular, se pot monta proteze auditive din silicon. Dacă îl deranjează mărimea pavilionului, există tehnici operatorii prin care dimensiunile acestuia pot fi reduse. Fiind o intervenţie chirurgicală, otoplastia prezintă şi anumite riscuri, pe care medicul vi le va explica în funcţie de tipul intervenţiei chirurgicale. Înainte de operaţie se impune efectuarea unui set de  analize uzuale, iar evoluţia postoperatorie depinde de starea generală de sănătate a pacientului. Sfatul meu este să faceţi un consult la clinica ORL a Spitalului Clinic „Colţea" din Bucureşti.

Medicul răspunde: „Care sunt riscurile operaţiei de hernie?"

„Soţul meu are hernie inghinală de dimensiuni mici (1 cm). În ultimul timp însă, are dureri din ce în ce mai frecvente. Am vorbit cu el şi am hotărât că cel mai bine ar fi să se opereze, doar că avem câteva temeri. În primul rând, poate rămâne steril în urma intervenţiei chirurgicale? Care sunt riscurile operaţiei? Ce durată de timp are perioada de recuperare? Care sunt costurile unei astfel de intervenţii? Este indicat să poarte centura specifică înainte şi după operaţie? Care variantă este cea mai bună, operaţia clasică sau cea laparoscopică?"  Întrebare de la Nicoleta Ilinoiu, Braşov

În cazul soţului dvs. ar mai fi fost necesare câteva precizări, şi anume vârsta şi activitatea prestată (efort fizic, ortostatism prelungit). Riscul de a rămâne steril este practic inexistent în urma operaţiei de hernie inghinală. Totuşi, riscurile depind şi de factori precum vârsta şi bolile asociate, care ar trebui evaluaţi de medicul anestezist. Existenţa unui adenom de prostată neoperat sau efortul fizic intens predispune la recidivă. Recuperarea postoperatorie durează două-trei săptămâni, refacerea fiind aproape totală după şase luni. Sfatul meu este să nu amânaţi operaţia foarte mult timp, iar varianta clasică este mai simplă. Cel mai indicat ar fi să consultaţi un medic chirurg, care să stabilească diagnosticul sigur de hernie inghinală.

Aşteptăm întrebările voastre la adresa de e-mail: sanatate@adevarul.ro

infografie
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite