Semnele cancerului de colon şi de rect. Investigaţia medicală care diagnostichează cancerul fără biopsie clasică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Leziunile precanceroase şi canceroase ale intestinului gros pot fi depistate în timp real
Leziunile precanceroase şi canceroase ale intestinului gros pot fi depistate în timp real

Cancerul de colon sau rect reprezintă a doua sau a treia cauză de deces prin cancer la bărbaţi şi femei, atât în Europa, cât şi în SUA, devenind astfel o problemă de sănătate publică mondială.

Deşi considerat că apare, în mod clasic, după vârsta de 50 de ani, se observă o creştere a frecvenţei apariţiei lui la persoanele tinere, devenind unul dintre cele mai frecvente 10 cancere ce apar în intervalul de vârstă 20-50 de ani.

Simptomele cancerului de colon nu sunt întotdeauna evidente şi pot fi puse pe seama altor afecţiuni necanceroase (de exemplu: hemoroizi, sindromul colonului iritabil, constipaţia cronică etc.), mai ales că în stadiile incipiente, pacienţii nu au simptome aproape deloc.

De aceea, de multe ori, diagnosticul este pus prea târziu, în stadii avansate, în care boala a metastazat. Prin urmare, depistarea precoce prin screening regulat după 50 de ani sau chiar mai devreme, în unele cazuri, reprezintă o investiţie importantă în sănătate.

În prezent, este posibilă depistarea leziunilor precanceroase sau canceroase ale colonului şi rectului, chiar în timpul colonoscopiei, fără a mai fi nevoie de biopsia clasică, printr-o tehnologie nouă.

Biopsia optică reprezintă o biopsie virtuală ce este, la ora actuală, cea mai rapidă cale de detectare a cancerului, lucru posibil printr-un dispozitiv minuscul ataşat la colonoscop, într-un mod minim invaziv pentru pacienţi. Aparatul este utilizat în cele mai prestigioase spitale şi clinici din lume, iar de curând, este accesibil şi în România, în clinica Bio-Medica.

Modificări ale tranzitului şi scădere nedorită în greutate

Cancerul de colon poate fi anunţat de multe simptome. Dar pentru a învăţa să fim atenţi la acestea, este nevoie să înţelegem cum funcţionează colonul şi care e rolul lui. „Colonul sau intestinul gros reprezintă o parte importantă din sistemul digestiv, având un rol major în absorbţia nutrienţilor, mineralelor şi apei în organism. Colonul propriu-zis are o lungime de aproximativ 1.5-1.8 metri, dintre care ultimii circa 15 centimetri sunt reprezentaţi de rect (incluzând şi canalul anal şi aparatul sfincterian), nivel la care se formează bolul fecal eliminat prin efortul de defecaţie”, explică dr. Florin Grama, medic specialist Chirurgie generală, cu competenţe în Endoscopie digestivă, chirurgie oncologică şi chirurgie laparoscopică, în cadrul clinicii Bio-Medica din Bucureşti.

Simptomele cancerului colonului şi rectului pot fi generale şi locale. Cele generale pot include: lipsa poftei de mâncare, scăderea capacităţii de efort fizic şi intelectual (astenia fizică şi psihică) ce pot traduce o anemie prin pierderi cronice de sânge (fier), scăderea în greutate, în ciuda unui aport alimentar obişnuit. Tegumentele şi mucoasele palide ori colorate gălbui (icteric) pot fi observate la pacienţii cu diferite stadii ale cancerului colonului sau al rectului.

Simptomele locale se referă în special la modificări ale tranzitului intestinal. „Modificări de tipul constipaţiei, diareei sau a alternanţei diaree-constipaţie, mai ales cele nou apărute, atrag atenţia asupra unor posibile leziuni la nivelul colonului sau rectului. Apariţia în scaun de aşa-zise produse patologice – sânge, mucus, sau culoarea închisă a fecalelor ar trebui să reprezinte simptome de alarmă. Modificările de formă ale scaunului – scaunul fragmentat sau subţiat (creionat) - pot fi datorate unei leziuni tumorale colo-rectale, mai ales dacă se însoţesc de senzaţia de eliminare incompletă a bolului fecal sau jenă la defecaţie. Suspiciunea unor leziuni colo-rectale este crescută, mai ales dacă aceste modificări se asociază între ele sau se asociază cu tulburări digestive nespecifice, de tipul disconfortului abdominal, senzaţiei de balonare, crampeor abdominale frecvente”, adaugă medicul.

În unele situaţii, aceste simptome pot fi cauzate de afecţiuni benigne, necanceroase, însă pentru a exclude leziunile grave, adică un cancer al colonului şi al rectului, trebuie să vă programaţi la un control gastroenterologic. Acest lucru trebuie făcut cu atât mai rapid cu cât nu v-aţi mai confruntat cu astfel de simptome, dacă acestea se asociază între ele, persistă în timp (săptămâni-luni), nu cedează la tratamentul simptomatic standard şi mai ales dacă aveţi în familie rude de gradul I sau II cu istoric de cancer al colonului sau rectului.

În timpul controlului, medicul vă va analiza istoricul medical şi vă va recomanda teste suplimentare. Majoritatea oamenilor sunt înspăimântaţi şi ruşinaţi deopotrivă de screeningul cancerului de colon, însă multe dintre aceste frici au la bază mituri.

Boala poate fi şi prevenită, nu doar depistată timpuriu

Colonoscopia este principalul test de screening al cancerului de colon şi rect şi unul din cele mai importante instrumente ce conduce la scăderea mortalităţii prin acest tip de cancer. „Endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia) reprezintă procedura prin care, cu ajutorul unui endoscop (colonoscop), se explorează rectul, colonul şi ileonul terminal în scop diagnostic şi/sau terapeutic. Colonoscopia este, de fapt, o procedură minim-invazivă, minim-traumatică, care are scopul de a examina în mod direct interiorul colonului pe toată lungimea sa, precum şi ultima porţiune a intestinului subţire. Acest lucru este realizat cu ajutorul unui colonoscop, un tub subţire şi flexibil dotat cu un sistem de lentile, cu capacitate de mărire ori vizualizare high-definition, ce transmite informaţia video de la nivelul mucoasei intestinului, printr-un senzor, la un video-procesor care o recompune, pentru a fi vizualizată pe un monitor de către medicul care efectuează procedura”, adaugă dr. Florin Grama. 

Procedura este realizată de medici cu competenţă în endoscopie digestivă şi durează în medie între 20-60 minute, timp în care pacienţii sunt sedaţi pentru un confort crescut. Colonoscopia joacă un rol extrem de important în detectarea cancerului de colon sau rect în stadiu incipient, atunci când există cele mai multe şanse de tratare şi chiar vindecare.

Mai mult, poate să şi prevină afecţiunea, prin faptul că poate detecta prezenţa polipilor precanceroşi ce pot evolua în cancer. Peste 80% din cancerele colonului sau rectului se dezvoltă din aceşti polipi adenomatoşi, precanceroşi - leziuni mici ce se dezvoltă din mucoasa colo-rectală în luni de zile.

Ei nu dau semne mult timp, fiind simptomatici doar atunci când cresc în dimensiuni sau când se transformă în leziuni canceroase. În cazul în care sunt detectate astfel de formaţiuni cu risc de transformare malignă, ele pot fi extrase chiar în timpul colonoscopiei.  „Aşadar, colonoscopia are un beneficiu dublu, diagnostic şi terapeutic: pe de o parte, previne apariţia cancerului, prin eliminarea polipilor precanceroşi, şi pe de altă parte, poate detecta şi diagnostica cancerul de colon în stadii incipiente şi perfect tratabile. În plus, colonoscopia poate depista şi o serie de alte leziuni asociate ale colonului”, adaugă dr. Grama.

Investigaţia care diagnostichează de cancer, fără biopsie

Dacă în timpul colonoscopiei sunt detectate leziuni suspecte, următorul pas ar fi, în mod uzual, realizarea unei biopsii pentru a confirma (sau infirma) prin examinare histopatologică, în laborator, diagnosticul de cancer. Biopsia reprezintă o procedură minim-invazivă realizată în timpul colonoscopiei, iar rezultatul histopatologic efectuat pe fragmentele de biopsie recoltate şi preparate durează minimum 3-5 zile. „Riscurile asociate biopsiei sunt reprezentate în special de sângerare şi perforaţia colonului. Riscul de sângerare este mai mare la pacienţii care primesc tratament pentru subţierea sângelui (anticoagulante sau antiagregante) pentru alte afecţiuni asociate. Riscul de perforaţie este mai crescut la vârstnicii ce asociază diverticuli ai colonului”, mai spune medicul Florin Grama, de la clinica Bio-Medica.

Investiţiile în cercetarea oncologică oferă însă continuu inovaţii menite să uşureze lupta cu cancerul, atât pentru medici, cât mai ales pentru pacienţi. Sistemul de biopsie optică numit Cellvizio reprezintă o tehnologie dezvoltată de compania americană Mauna Kea Technologies, despre care specialiştii spun că ar putea înlocui complet, în viitor, biopsia clasică invazivă, reprezintă o cale rapidă de a detecta cancerul la nivelul colonului şi al rectului, în cadrul unei singure investigaţii. Tehnologia a fost aprobată de Agenţia Americană a Medicamentului şi Alimentului în 2011 şi este disponibilă în zeci de ţări din lume, printre care şi în România, în cadrul clinicilor Bio-Medica.

Ce este concret şi cum funcţionează? „Prin acest sistem se realizează o endomicroscopie confocală laser, mai precis un examen microscopic în timp real în momentul colonoscopiei, adică o biopsie virtuală fără a se preleva ţesut. Cellvizio este un microscop minuscul ce asociază tehnologia laser, ce se montează pe endoscop şi oferă detalii microscopice în timp real ale mucoasei colonului şi a rectului, diferenţiind leziunile canceroase de cele necanceroase şi eliminând incertitudinile. Se salvează timp preţios în detectarea cancerului, întrucât putem avea acces la microstructura ţesuturilor în timp real, iar biopsiile pot fi evitate în peste 60% din cazuri. Astfel, riscurile asociate unei biopsii clasice (sângerarea şi perforaţia) scad”, explică medicul.

Metoda implică utilizarea unei substanţe fluorescente pentru a oferi detalii structurale de fineţe. Leziunile precanceroase şi canceroase sunt examinate microscopic în timpul investigaţiei şi mărite de până la 1.000 de ori, informaţia de la nivelul ţeustului fiind prelucrată de un computer ce permite analiza în detaliu a leziunilor.

Acolo unde bisturiul nu poate ajunge

Până în prezent, doar biopsia putea oferi imagini microscopice ale leziunilor suspecte şi confirma sau infirma diagnosticul de cancer. Acest lucru presupune prelevarea unei bucăţi de ţesut din tumoră, prepararea în laborator a piesei prelevate şi examinarea microscopică de către anatomo-patolog. „Tot acest proces durează minimum 3-5 zile. Aşteptarea este dificilă pentru pacienţi, care ar vrea să li se pună un diagnostic după o singură procedură. Cu ajutorul biopsiei optice, acest lucru e posibil”, mai spune medicul.

De asemenea, în unele cazuri, tumorile tractului digestiv sunt poziţionate în locuri care fac dificilă sau riscantă prelevarea de ţesut în vederea examinării histopatologice. Noul aparat face posibilă detectarea cancerului chiar şi în zonele greu accesibile pentru biopsia clasică, doar cu ajutorul examinării microscopice în timp real, în timpul colonoscopiei.

„În plus, după rezecţia unor leziuni de la nivelul colonului sau al rectului pe cale endoscopică, prin acest sistem al biopsiei optice putem evalua dacă rezecţia a fost completă, adică dacă au mai rămas celule tumorale. La controlul periodic, efectuat după rezecţii endoscopice sau chirurgicale, prin biopsia optică se poate evalua dacă celule tumorale au reapărut la nivelul locului de rezecţie, adică dacă avem de a face cu o recidivă”, mai spune medicul.

Cine trebuie să facă screeningul?

După vârsta de 45-50 de ani orice persoană din populaţia generală, fără simptome de alarmă sau fără rude cu antecedente de cancere ale tubului digestiv şi considerate astfel cu risc scăzut, trebuie să efectueze o colonoscopie de rutină. Apariţia simptomelor menţionate mai sus trebuie să vă îndrume către medicul specialist, pentru a stabili dacă trebuie efectuată o colonoscopie.

„Dacă aveţi istoric familial de cancer de colon (rude de gradul I sau II) sau de cancere ale colonului aşa-zise ereditare (polipoza adenomatoasă familială sau cancerul non-polipozic ereditar, vă încadraţi într-o grupă cu risc crescut şi astfel trebuie să efectuaţi colonoscopia cu circa 10 ani înaintea vârstei la care cancerul a fost diagnosticat prima dată în familia dumneavoastră”, recomandă medicul.

Dacă suferiţi de boli inflamatorii ale colonului de tipul bolii Crohn sau rectocolitei ulcero-hemoragice (colita ulcerativă), trebuie să ştiţi că, în decursul anilor, pot apărea leziuni maligne ale colonului şi rectului şi astfel un examen colonoscopic periodic este recomandat pentru a detecta din stadii precoce orice modificare care apare.

Dacă aveţi factori de risc pentru cancerul de colon sau rect, trebuie să consultaţi un medic gastroenterolog pentru a stabili dacă trebuie să efectuaţi colonoscopia pentru screening înaintea vârstei standard de 45-50 de ani, chiar în absenţa simptomelor.

„Aceşti factori de risc sunt: dieta bogată în grăsimi mai ales de origine animală; dieta săracă în fibre vegetale (fructe şi legume); consumul crescut de carne roşie; consumul crescut de carne înalt procesată (crenvurşti, mezeluri) sau preparată prin prăjire sau afumare; consumul cronic de alcool în exces; tabagismul cronic (fumatul); diabetul insulino-dependent; lipsa efortului fizic regulat ce asociază frecvent obezitatea”, conchide dr. Florin Grama.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite