Ziarul Adevarul si Imprimeria Nationala au organizat, luni, la Clubul Floreasca din Capitala, un seminar-dezbatere cu tema "Securizarea documentelor, conditie pentru siguranta actului medical". Participantii au facut o evaluare pe o perioada de 6 luni de la introducerea retetelor compensate si gratuite securizate. De asemenea, reprezentantii Colegiului Medicilor au fost de acord cu securizarea registrelor si foilor de observatii din spitale. Medicii prezenti la seminar au cerut ministrului Sanatatii simplificarea procedurilor pentru a putea detine in trusele de urgenta unele medicamente, cum ar fi papaverina, nifedipim etc., considerate de Politie ca substante toxice. In timpul dezbaterilor s-au lansat mai multe propuneri, printre care si securizarea biletelor de trimitere pentru efectuarea analizelor sau altor investigatii paraclinice. In continuare, prezentam discutiile din cadrul seminarului.
Securizarea si informatizarea - esentiale in Sanatate
Dr. Ovidiu Branzan, ministrul Sanatatii: "Securizarea in domeniul medical este foarte importanta, deoarece sunt multi bani publici, dar si pentru ca se prescriu droguri sau alte substante care sunt asimilabile drogurilor. Este vorba de niste reglementari foarte dure, foarte stricte in plan international, pe care trebuie sa le respectam si noi. Sunt interesat sa aflu mai multe puncte de vedere pe aceste teme. Ne aflam la jumatate de an de la introducerea noului tip de formulare securizate de retete. In privinta substantelor psihotrope, Ministerul Sanatatii elaboreaza deja o noua lege a stupefiantelor, un act legislativ care practic lipseste din Romania. Trebuie sa ne raliem la prevederile internationale. Noua lege face precizari mult mai stricte asupra regimului drogurilor, precursorilor, substantelor psihotrope s.a.m.d., atat ca inregistrare cat si ca detinere. In privinta largirii categoriilor de asigurati care vor primi medicamente cu compensare mai mare, as vrea sa mai fac unele precizari. In urma cu doua luni am lansat strategia de dezvoltare a sistemului sanitar, care are mai multe etape. In acea strategie, un capitol se refera la medicamentele gratuite si compensate din farmacii. Una dintre masurile pe termen lung a MS consta in cresterea gradului de compensare. Am inceput cu compensarea de 90 la suta pentru pensionari. Vom putea extinde aceasta masura in functie de bugetul anului viitor. In privinta compensarii cu 90 la suta pentru pensionari, este o masura administrativa foarte simpla, dar noi ne-am luat un interval de siguranta de 3 saptamani. Masura va intra in vigoare din 15 august, fiindca mai sunt alti pasi de stabilit: un nou tip de retete, modificarea soft-ului din farmaciile care au contract cu Casele de Asigurari de Sanatate etc. Cel mai important lucru este prevenirea abuzurilor. Plafoanele la farmacii au existat din cauza lipsei de echilibru dintre sumele alocate si consumul de medicamente. Strategia noastra prevede si masuri financiare de restabilire a acestui echilibru. In majoritatea farmaciilor din tara s-au gasit compensate, fara sa mai fie nevoie de plafoane. Prin inca o rectificare bugetara se va finanta cat se consuma. Totusi, unele farmacii situate in centrul oraselor vor avea valori mai mari de contract".
Vanzarile de retete s-au dublat
Dan Docan, director general C.N. "Imprimeria Nationala" SA: "Noile formulare sunt executate pe hartie fotocopianta, cu elemente de securitate, care pot fi controlate cu lampa de ultraviolete, pusa la dispozitia farmaciilor de compania noastra, iar pe diagonala s-a scris "compensat 90%". Autenticitatea formularului mai poate fi verificata si printr-un marker, daca se coloreaza inseamna ca reteta este originala. De la introducerea acestui tip de retete securizate n-am avut nici un caz de falsificare. Un efect imediat care s-a observat a fost cresterea volumului vanzarilor acestor retete. Astfel, daca in primele 6 luni din 2003 s-au vandut 10,4 milioane de retete, in aceeasi perioada a acestui an, vanzarile au ajuns la 22 de milioane de formulare. In privinta noilor retete compensate 90 la suta, pana la 6 august se vor transporta la Casele de Asigurari de Sanatate 50.000 de carnete, iar pana pe 15 august alte 50.000, in total fiind vorba de 5 milioane de astfel de formulare. Acesta este ritmul de distributie cerut de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. In cazul in care este nevoie de o suplimentare a numarului de retete, suntem pregatiti sa tiparim in continuare astfel de formulare".
Consumatorii de droguri - falsificatori de retete
Elena Popescu, Colegiul Farmacistilor din Romania: "In ultimele luni s-au falsificat retetele obisnuite pe care sunt prescrise medicamentele psihotrope. Nu este vorba de cele pentru stupefiante, deoarece aceste medicamente se prescriu pe retete cu timbru sec. In schimb, cele obisnuite sunt usor de falsificat. Se fabrica o blancheta adica o parafa, cu un cod numeric, cu nume fictiv, se completeaza reteta de fortral, de exemplu. Fortralul in combinatie cu alcoolul are efecte asemanatoare drogurilor. Pe aceste retete se mai prescriu medicamente gen diazepam, metazepam, codeina, fenobarbital etc. In Bistrita, chiar au fost cateva spargeri de farmacii din care s-a furat fortral. Este riscul pacientului, deoarece aceste retete se platesc cu banul jos. Pentru farmacist este imposibil sa descopere falsul, pentru ca ar trebui sa stie toti medicii din tara. La retetele securizate pentru compensate si gratuite avem probleme cu completarea care dureaza cam 10-15 minute pentru fiecare pacient. Formularul are mai multe rubrici, inclusiv una de taxare care trebuie completata de farmacist, cu toate ca informatiile reies si din bonul fiscal". Dr. Ovidiu Branzan: "Prin noile masuri, procesul de fraudare este suprimat, dar psihotropele trebuie sa le controlam mai bine. Insa orice vom face pentru securizarea formularelor, pana cand nu vom informatiza intreg sistemul sanitar, nu vom putea avea un control deplin. Nu vreau ca din dorinta de a avea un control mai mare sa incarcam birocratia mai mult decat este cazul. Prin sistemul informatic, orice exces este descoperit la timp". Dan Docan: "Imprimeria Nationala a luat legatura cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si suntem in discutii pentru a scoate in scurt timp retete pentru programele nationale, cum ar fi SIDA, tuberculoza etc." Dr. Doina Mihaila, presedintele Patronatului Medicilor de Familie din Romania: "Numarul vanzarilor de retete a crescut datorita faptului ca se elibereaza 2-3 prescriptii pentru fiecare pacient care ne intra in cabinet. Un formular este pentru o afectiune acuta, altul pentru o boala subacuta si un altul trebuie completat pentru boala cronica. Aceasta este formula birocratica ceruta de Casa de Asigurari, pentru ca altfel nu au cum sa contabilizeze diagnosticul cu medicamentele prescrise. Din punctul de vedere al graficii noilor tipuri de retete ne-a fost mai greu o luna si ceva. Acum ne-am obisnuit sa completam toate rubricutele din formulare. In legatura cu prescrierea de diazepam sau distonocalm, mai dam cate o reteta pe termen lung, dar pentru pacienti in varsta. Este o problema a celor care se drogheaza. Totusi, in legea stupefiantelor am vrea sa se prevada un ajutor si pentru medicii care au in dulapul din cabinet scobutil si papaverina. In acest moment, aceste medicamente sunt considerate droguri si avem nevoie de aprobare de la Politie care costa si nu e valabila decat un an. In privinta distribuirii noilor retete pentru compensare cu 90 la suta, ar trebui sa fie disponibile mai multe formulare inainte de 15 august. Sunt multi pacienti care si-au amanat vizita la medic pentru a veni dupa jumatatea lunii sa-si ia noile retete". Prof. dr. Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor din Romania: "Noua forma a retetelor reprezinta o necesitate contabila, iar medicii se pot adapta. Principala problema este cea a costurilor. Costul acestor documente necesare pentru decontare ar trebui suportat de Casele de Asigurari si nu de medici, care si asa au venituri instabile. In toamna, la discutarea noului contract-cadru, avem in vedere deschiderea subiectului privind o alta modalitate de finantare pentru a nu impovara medicul. Aceste documente din ce in ce mai securizate sunt folositoare, dar trebuie ca sistemul de finantare a medicului sa fie stabil". Dr. Doina Mihaila: "Retetele furnizate de Imprimeria Nationala ne-au costat cam 200.000 de lei 11 topuri de prescriptii care ajung cam o luna si jumatate. Pretul este similar cu cel de anul trecut si nu este mare". Dan Docan: "O reteta costa 312 lei si vom mentine acelasi pret la formulare si in acest an". Prof. dr. Mircea Cinteza: "In legatura cu compensarea de 90 la suta a medicamentelor, ar trebui ca sursa de finantare sa fie mai bine precizata. Problema finantarii va cadea in sarcina viitorului guvern, trebuie judecata pe o perioada de 4 ani. Eventualitatea platii retetei de catre pacient pentru un fond de solidaritate mai mare trebuie prezentata populatiei intr-un proiect pe 4 ani".
Coplata pe reteta ar putea aduce compensarea 100%
Prof. dr. Cristian Vladescu, directorul Centrului pentru Politici de Sanatate: "Reteta e deja platita de cei care isi platesc asigurarea de sanatate. Discutia introducerii unei forme de plata trebuie pusa in contextul optiunii politice. Coplatile au doua obiective paradoxal opuse. Se introduc coplati acolo unde sunt prea putini bani si se mai introduc acolo unde se urmareste reducerea consumului. Facand un calcul, la 22 de milioane de retete, cu o coplata de 5.000 de lei pe formular, ar fi 110 miliarde lei. Trebuie vazut daca suma aceasta se acorda administrarii sistemului, ajunge la medicii de familie, o primesc farmacistii... Conceptul n-ar fi o inventie romaneasca, este utilizat si in Uniunea Europeana si in afara UE. S-ar putea ajunge la compensare 100 la suta in cazul introducerii unei coplati simbolice". Dr. Doina Mihaila: "In cazul pacientilor care au dreptul la retete gratuite va fi greu de introdus un astfel de sistem de coplata". Roberto Musneci, presedintele GlaxoSmithKline Romania: "Cresterea nivelului de compensare va facilita accesul pacientilor si la medicamente inovatoare, nu doar la produsele generice. Este vorba de o masura administrativa foarte interesanta. Fiecare schimbare din sistemul sanitar trebuie sa fie in folosul pacientului, farmacistului si medicului. Trebuie, insa, sa fim siguri ca sistemul de implementare va fi foarte precis. Tranzitia pune probleme si pacientilor, dar si industriei farmaceutice. Ar trebui facut un calcul pe o perioada mai lunga, pentru a se sti exact costurile. Se va crea o mai mare oportunitate pentru a imbunatati eficienta sistemului sanitar si a dezvolta o serie de masuri in functie de sustinerea financiara existenta". Dr. Ovidiu Branzan: "Pana in luna septembrie vor aparea si noile modele de retete pentru medicamentele eliberate pe programele nationale si o data cu noua lege si pentru produsele psihotrope". Comisar-sef Tudor Manea, expert antidrog in cadrul DGCCOA: "In cazul acestor medicamente exista o problema cu recuperarea acestor produse care raman de la pacientii decedati. Autorizatiile care permit bolnavilor sa ridice din farmacii astfel de medicamente au prevederea sa le returneze in 10 zile. In cazul drogurilor de mare risc, pedeapsa este cu inchisoare de pana la 15 ani. In privinta falsificarii retetelor, in acest an am identificat 27 de persoane care au luat din farmacii 1.515 fiole de fortral si 1.790 de tablete si comprimate de codeina si diazepam. Cel mai des, falsificarea acestor retete se face cu ajutorul calculatorului. Retete originale au fost multiplicate si completate pe numele altor persoane. Alte retete au fost prescrise de medicii de familie sau pentru diagnostice neconforme. In cele mai multe situatii, tinerii sunt implicati, dar au varste la care nu se pune problema lipsei de discernamant. In Craiova, in 2003, 11 farmacii au fost inselate de doi tineri care, prin intermediul a 34 de retete falsificate, au ridicat 770 de fiole de fortral. In acest caz, exista o reteta originala obtinuta de unul dintre tineri de la mama, care este medic de familie. Din cercetari a reiesit ca aceasta nu este implicata in caz. Noi ne-am propus ca toti medicii si farmacistii de la nivel national sa fie mai bine instruiti in problema psihotropelor si stupefiantelor. Sunt si falsuri foarte bine facute, greu de recunoscut la prima privire". Dr. Doina Mihaila: "Medicamentele gen papaverina, nifedipin, nitroglicerina se folosesc in cazuri de urgenta. Ministerul Sanatatii ne obliga sa avem astfel de produse in trusa de urgenta din cabinet. Medicii le cumpara, medicii le administreaza, dar trebuie sa ducem multe acte si sa platim si autorizatia de la Politie". Farm. Elena Popescu: "Intr-adevar, autorizatiile pentru substantele toxice se elibereaza de Politie".
Foile de observatie ar trebui inseriate
Prof. dr. Mircea Cinteza: "Din cauza acestor medicamente s-au facut si dosare penale unor medici de familie din Braila. L-as solicita pe dl. ministru sa simplifice modul de detinere in dulapul de urgenta din cabinete a acestor medicamente antispastice. Rugamintea ar fi ca autorizarea de detinere sa se obtina in mod automat dupa obtinerea autorizatiei de libera practica a medicului. In legatura cu celalalt subiect propus, toate documentele care privesc consultarea persoanelor trebuie securizate. In prezent exista diverse modalitati mai mult sau mai putin artizanale de a numerota registrele, de stampilare. Poate fi suspectat oricine ca poate inlocui respectivele documente. Nu trebuie uitat insa faptul ca exista legi care interzic orice comentariu asupra bolii pacientului. Atunci trebuie sa existe documente securizate. Cand suntem solicitati sa dam amanunte despre cazuri care au aparut in mass-media, trebuie sa stim foarte clar care este limita informatiilor care pot fi puse la dispozitia publicului si ceea ce trebuie sa ramana intr-un document securizat. Cand doctorul nu da informatiile respective, se pot afla din documente relativ usor, ceea ce este ilegal. Medicul poate sa nu dea amanuntele pentru ca vrea sa se apere sau pentru ca se gandeste la juramantul lui Hipocrate. Mass-media vrea sa afle pentru ca este in interesul publicului. Acestea sunt documente medico-legale si este firesc sa fie securizate mai bine. Informatizarea ajuta la stapanirea financiara a problemei, iar documentele scrise confirma toate aspectele medico-legale. Falsificarea unei foi de observatii din spital presupune implicarea intregii echipe si este practic imposibil. Ar fi ideal ca aceste foi sa fie inseriate de la inceput, pentru a nu mai putea fi inlocuite sub nici o forma. Ideea de malpraxis se datoreaza si faptului ca medicul are o zi niste conditii, iar ziua urmatoare, altele. E foarte greu sa tratezi acelasi caz cu mijloace diferite de tratament". Conf. dr. Petre Calistru, directorul Spitalului de Boli Infectioase si Tropicale "Victor Babes": "In spitalul pe care il conduc exista un registru de consultatii, iar fiecare pacient este inregistrat si pe calculator. Rezultatele analizelor efectuate vin in format electronic la camera de garda. Registrul trebuie sa fie un singur model pentru fiecare spital. Consider ca in clinica pe care o conduc, gradul de securizare este multumitor".
Biletele de trimitere au nevoie de securizare
Dragos Candea, Clinica Meditest: "Din pacate, nu exista un formular pe achizitiile de servicii, de exemplu pentru analize si investigatii paraclinice, care sa fie securizate. Propun ca acest bilet de trimitere sa fie aprobat de Ministerul Finantelor si asa s-ar rezolva foarte multe probleme. Acest bilet ar deveni purtator de valoare. Referitor la documentele interne dintr-o policlinica sau un spital, de exemplu, la nivelul laboratorului ar trebui sa existe un registru intern care in prezent nu este securizat. Un caz de malpraxis poate fi dovedit numai daca exista un registru intern securizat". Farm. Elena Popescu: "As dori sa se aiba in vedere ca pana la 15 august sa fim in posesia noului soft pentru compensarea cu 90 la suta, altfel noi vom raspunde daca nu se elibereaza medicamentele. Deoarece gradul de compensare creste, iar aportul financiar al farmaciilor va fi mai mare am vrea sa se respecte termenul de decontare de 90 de zile din contract". Prof. dr. Mircea Cinteza: "Tichetele de medicamente pentru salariati constituie o modalitate de a gandi un sistem de finantare a Sanatatii. Aceste tichete sunt o modalitate suplimentara de a asigura niste servicii medicale anumitor persoane. Daca are tichetul, ar trebui sa i se si dea medicamentele, or in multe farmacii exista plafoane. Modalitatea aceasta este de a asigura niste urgente, daca tichetul este onorat in orice moment. Este o idee buna, dar trebuie definite clar serviciile pe care le primesc asiguratii in general si finantarea corecta a acestora". Dr. Ovidiu Branzan: "Este o problema de strategie. Suntem interesati sa atragem mai multi bani in Sanatate. Am reusit sa aducem fonduri suplimentare pentru compensarea de 90 la suta. Pentru anul viitor, prioritatile sunt medicii de familie si medicamentele din ambulatoriu, fara a uita de spitale".