Riscăm să ne întoarcem în era pre-antibioticelor

25.000 de oameni decedează anual în UE din cauza infecţiilor cu bacterii rezistente la tratament medicamentos. România nu are o politică de utilizare a antibioticelor, ca restul ţărilor europene. Consecinţa: aceste medicamente se prescriu haotic şi nu ştim care sunt mai eficiente.

Rezistenţa la medicamentele antimicrobiene cu care întreg Globul se confruntă în prezent va face incontrolabile multe boli infecţioase şi deja ucide un număr tot mai mare de oameni. Avem nevoie de mai multe măsuri pentru a combate această rezistenţă, semnalează specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, care este marcată astăzi şi a cărei temă în acest an este combaterea rezistenţei la antimicrobiene.

Se prescriu haotic la noi

Pentru Europa, cea mai mare problemă o reprezintă rezistenţa la antibiotice, susţin reprezentanţii OMS. „În România, aceasta este cu atât mai mult o problemă, în condiţiile în care nu avem o politică naţională de utilizare a antibioticelor, aşa cum au mai toate celelalte ţări. Ar trebui să existe nişte standarde conform cărora să fie clasificate în antibiotice de primă intenţie şi antibiotice de rezervă. Doar în tratamentul ­TBC-ului există o astfel de politică. Pentru celelalte ­boli se utilizează cam orice", susţine prof. dr Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie a UMF „Carol Davila". Am avea nevoie, de asemenea, de o statistică naţională privind cazurile de rezistenţă la antimicrobiene cu care ne confruntăm.

Rezistenţa microbilor diferă de la o regiune geografică la alta, în funcţie de antimicrobienele utilizate, pentru că există deosebiri în această privinţă. „De exemplu, cloramfenicolul, un antibiotic cu spectru larg, este foarte puţin utilizat la noi, aceasta în special din cauza unui efect advers manifestat rar, dar grav: aplazia medulară. În Bulgaria, în schimb, a fost administrat des, iar microbii au devenit rezistenţi la el, nemaifiind eficient. De partea cealaltă, după '98, cefalosporinele au fost intens prescrise în România, tocmai pentru că nu a existat o politică de utilizare a lor, iar acum ­şi-au pierdut eficienţa", spune prof. dr Ioan Fulga.

O problemă gravă cu care se confruntă România, dar şi alte ţări este creşterea rezistenţei bacilului Koch (care provoacă TBC) la medicamentele antituberculoase. Una dintre cauze este că medicamentul de bază în tratamentul acestei boli, rifampicina, este prescris şi pentru infecţii ORL, dentare şi ginecologice, ceea ce creşte riscul de a deveni ineficient într-un tratament ulterior pentru TBC.

Escherichia coli şi stafilococul auriu sunt alte două bacterii care au dezvoltat rezistenţă la tratamentele obişnuite. În SUA, stafilococul auriu face aproximativ 19.000 de victime anual, mai multe decât HIV.

CONSECINŢE

Anual, la nivel mondial se înregistrează aproximativ 440.000 de cazuri noi de tuberculoză multi-drog rezistentă şi 150.000 de decese din această cauză, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.