Rezidenţiatul fraudat în '96, piatră de moară pentru medici

Frauda de la rezidenţiatul din 1996 îi afectează şi după zece ani pe medicii care au susţinut atunci examenul. Ei nu pot fi candidaţi pentru concursul de medic primar dacă nu obţin o derogare

Frauda de la rezidenţiatul din 1996 îi afectează şi după zece ani pe medicii care au susţinut atunci examenul. Ei nu pot fi candidaţi pentru concursul de medic primar dacă nu obţin o derogare de la Ministerul Sănătăţii. Pe canale neoficiale, acestora li s-a transmis că MS nu are de gând să le aprobe cererea de a participa la examen.
Frauda a fost descoperită după ce, în timpul examenului, unul dintre candidaţi a fost prins copiind. Proba a fost anulată şi reluată în februarie 1997. De atunci, medicii din această generaţie au fost, întotdeauna, în contratimp cu colegii lor care au avut şansa să susţină examenul într-un an "normal". Aceştia au fost confirmaţi ca medici specialişti în aprilie 2002. După cinci ani de activitate, ei pot susţine examenul prin care să devină medici primari, la sesiunea din iunie 2007. Medicii "ghinionişti" doresc ca Ministerul Sănătăţii să-şi repare greşeala din 1997 şi să acorde o derogare de la termenul stabilit de lege, aşa cum s-a întâmplat şi în alţi ani. "În iunie 2005, spre exemplu, la primariat, cu aprobarea ministrului au participat şi cei care mai aveau câteva luni până să împlinească anii de specialitate. Deja generaţia mea a pierdut nouă luni de zile. În această situaţie se află în jur de 1.300 de medici specialişti şi cel puţin 900 sunt dispuşi să dea primariatul. Ar fi nevoie de o derogare de opt luni de zile, însă ni s-a transmis pe canale neoficiale că nu are rost să facem cerere, pentru că ministrul nu o va aproba", ne-a declarat un medic care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Ministerul Sănătăţii susţine, în schimb, că se va putea vorbi de derogări cu 30 de zile înainte de examen, atunci când se vor publica condiţiile de desfăşurare a primariatului.