Medicii de familie, instruiţi pentru a recunoaşte autismul

Medicii de familie, instruiţi pentru  a recunoaşte autismul

Gesturile repetitive ale copilului pot fi semn de autism, dacă sunt dublate de ignorarea celor din jur

Cadrele medicale se pot înscrie la cursuri gratuite de instruire privind manifestările bolii, pentru a o putea diagnostica timpuriu. Din luna septembrie a acestui an, medicii de familie, pediatrii şi psihiatrii pot urma ­cursurile de educaţie medicală continuă la distanţă „Diagnosticul precoce al tulburării de spectru autist“. ­

Ştiri pe aceeaşi temă

Cursurile sunt creditate de Colegiul Medicilor din România şi sunt disponibile gratuit, online, pe platforma www.tsa.medability.ro.

Diagnosticul, înainte de 4 ani

În autism, este esenţială vârsta pe care o are copilul la momentul începerii tratamentului. Astfel, schema terapeutică opreşte evoluţia bolii şi oferă bolnavului cele mai mari şanse de integrare socială dacă este iniţiată înainte de 4 ani. În acest context, rolul medicilor de familie şi al pediatrilor este esenţial. Ei pot observa de timpuriu manifestările bolii sau pot informa părinţii asupra principalelor semnale de alarmă.

Citeşte şi:
FOTO Descoperire: Copiii autişti au trăsături faciale diferite de cei sănătoşi


„Răspunsul la tratament depinde de rapiditatea cu care se începe psihoterapia, esenţială în autism, de severitatea bolii şi de resursele familiei afectate de această problemă", subliniază medicul Iuliana Eparu, specialist în psihiatria copilului şi adolescentului la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia" din Bucureşti.

Cursuri realizate de profesionişti

Programul este elaborat de Fundaţia „Romanian Angel Appeal", în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România, în cadrul proiectului "Şi ei trebuie să aibă o şansă! - program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist".

Cursurile au fost realizate, în colaborare, de prof. dr. Iuliana Dobrescu, Şeful Clinicii de Psihiatrie a Copilului şi a Adolescentului din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" din Bucureşti, de doctorul în ştiinţe Simona Macovei, de la aceeaşi clinică, şi de medicul primar de medicină de familie Mariana Lungu de la Centrul de Plasament pentru copii cu deficienţe neuropsihice "C.A. Rosetti" din Iaşi.

Cursurile cuprind 12 capitole şi o prezentare de caz şi oferă informaţii privind criteriile de diagnosticare a tulburărilor de spectru autist. După parcurgerea lor, medicii pot susţine un test, tot online, a cărui promovare le aduce un certificat recunoscut de Colegiul Medicilor din România.

„La o lună de la activare, sunt deja 791 de medici înscrişi şi 191 de certificări luate. Ţinta noastră este să avem, până la sfârşitul proiectului (septembrie 2013), 1.200 de medici certificaţi", ne spune Costinela Niculescu, coordonator PR al Fundaţiei „Romanian Angel Appeal".

O boală a izolării

În România, nu există statistici exacte privind numărul persoanelor diagnosticate cu autism. Boala provoacă tulburări la nivelul interacţiunilor sociale, la nivelul comunicării verbale şi nonverbale, precum şi la nivel de imaginaţie şi de interese. Potrivit specialiştilor, aceste semne pot fi depistate şi de la vârsta de 1 an şi jumătate.

„Retragerea socială, lipsa comunicării cu cei din jur, anumite stereotipii pot fi semne de autism. Dacă părinţii sau educatorii observă astfel de simptome, trebuie să ceară sfatul medicului cât mai repede", subliniază medicul psihiatru Iuliana Eparu.

Atenţie la semnalele de alarmă!

Iată ce manifestări provoacă autismul la vârste mici şi trebuie să-i îngrijoreze pe părinţi:

- Copilul nu arată cu degetul, nu îşi exprimă preferinţele (de exemplu, prin răspunsuri sub forma de „Da" sau de „Nu"), nu semnalează faptul că îi este foame sau că doreşte un anumit aliment
- Nu reacţionează la stimuli auditivi şi nu răspunde atunci când este strigat pe nume
- Nu transmite dorinţa de a fi luat în braţe
- Este foarte serios, nu participă la jocurile cu părinţii, nu zâmbeşte persoanelor cunoscute, nu colaborează cu ceilalţi copii atunci când se joacă
- Evită contactul vizual
- Are întârzieri sau deficit în dezvoltarea limbajului - de exemplu, nu articulează cuvinte, deşi a trecut de vârsta de 1 an şi jumătate

citeste totul despre: