Medicamentele antihipertensive administrate seara nu doar că ţin mai bine sub control valorile tensiunii arteriale, dar scad şi riscul de a face infarct miocardic acut şi accident vascular cerebral. Concluziile aparţin specialiştilor de la Universitatea Vigo din Spania, care au analizat 661 de persoane afectate de insuficienţă renală cronică şi de hipertensiune arterială.  

Studiul spaniol a urmărit pacienţii pe o perioadă de 5,4 ani. El a arătat că persoanele care luau cel puţin un antihipertensiv seara aveau un risc cu două treimi mai scăzut de evenimente cardiovasculare decât cei care luau toate aceste medicamente dimineaţa. Evenimentele cardiovasculare includ angina pectorală (criza dureroasă la nivelul inimii), infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă, blocarea arterelor periferice şi accidentul vascular cerebral. Coordonatorul studiului, medicul Ramón Hermida, a subliniat că „riscul evenimentelor cardiovasculare la pacienţii cu hipertensiune arterială poate fi redus cu peste 50% prin această strategie care implică zero costuri".

Metodă necostisitoare de tratament

Există mai multe clase de medicamente antihipertensive. Iar recomandarea de administrare a medicamentului seara vizează în primul rând persoanele care iau o singură pastilă pe zi pentru această boală. „Se recomandă ca antihipertensivele să se administreze seara, pentru că toate medicamentele din această categorie au un timp de înjumătăţire lung.

Cu alte cuvinte, se eliberează lent în organism, iar maximul eficienţei este atins la 8 ore de la administrare. Însă cum la majoritatea indivizilor tensiunea arterială creşte dimineaţa, după trezire, medicamentul luat seara va ajunge să aibă un vârf de acţiune chiar atunci când este mai mare nevoie de el", ne explică medicul primar cardiolog Luminiţa Iliuţă de la Institutul „C.C. Iliescu" Fundeni.

În cazul celor care iau mai multe antihipertensive pe zi, medicul va alcătui o schemă de administrare astfel încât substanţa activă să fie asigurată pe parcursul celor 24 de ore. „Cei care iau zece antihipertensive zilnic, de exemplu, le vor distribui pe parcursul întregii zile, conform recomandării medicului", subliniază dr. Luminiţa Iliuţă.

40% din români sunt afectaţi de boală

Potrivit raportului pe 2010 al American Heart Association, românii se clasează pe locul al patrulea în lume, după ruşi, bulgari şi maghiari, în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare în rândul bărbaţilor, şi pe locul al treilea în ceea ce le priveşte pe femei.

Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă boală cronică la nivel mondial. Un studiu românesc de amploare, realizat în perioada 2002-2005, privind prevalenţa hipertensiunii arteriale şi evaluarea riscului cardiovascular în România (SEPHAR) arăta că 40 la sută din români suferă de hipertensiune arterială. Mai mult, boala afectează şapte din zece români cu vârste de  peste 60 de ani.

Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru apariţia aterosclerozei, boala care stă la originea infarctului miocardic şi accidentului vascular cerebral. Alţi factori de risc sunt diabetul zaharat, fumatul, valorile crescute ale colesterolului „rău" şi sedentarismul.

Valorile mai mari de 140/90, semn de boală

Persoanele care suferă de hipertensiune îşi pot face un cadou pentru anul următor constând într-un sfigmomanometru. Acest aparat măsoară valorile tensiunii arteriale, cele care se fixează la nivelul plicii cotului având cea mai mare acurateţe. Vizita la medicul de familie este o altă modalitate de monitorizare a acestor parametri. Valoarea optimă a tensiunii arteriale este de 120/80 mmHg (milimetri coloană de mercur). Valorile tensiunii de peste 140/90 mmHg sunt semnale pentru boala hipertensivă.