Incontinenţa de stres şi alte tipuri de incontinenţă urinară. Dieta care întăreşte musculatura

Reducerea tonusului muscular măreşte riscul pierderilor de urină atunci când suntem implicaţi în acţiuni simple

Diminuarea tonusului muscular măreşte riscul pierderilor de urină atunci când tuşim, strănutăm, râdem sau ridicăm ceva de jos. Chiar dacă foarte multe persoane trăiesc cu această afecţiune este recomandabil să consultăm un medic specialist.

Nevoia urgentă şi fără avertizare de a merge la baie sunt semne că suferim de incotinenţă uriană. Incontinenţa de stres este asociată în mod obişnuit cu sarcina, dar şi cu perioada postmenopauză, potrivit, dr. Marilyn Glenville, specialistă britanică în sănătate şi nutriţie.

Cu toate acestea, incotinenţa de stres nu e singurul tip de incontinenţă urinară pe care o putem avea. Alte tipuri includ incontinenţa de urgenţă atunci când nu mai putem reţine urina până ajungem la toaletă. Acest tip de incontinenţă este întâlnită mai des la persoanele care au diabet, boală Alzheimer, accident vascular-cerebral, boala Parkinson sau scleroză multiplă. Poate fi de asemenea, un semn timpuriu al cancerului de vezică.

Incontinenţa din prea plin apare atunci când o cantitate mică de urină se scurge dintr-o vezică plină şi este adeseori cauzată de diabet şi leziuni ale coloanei vertebrale.

Incontinenţa funcţională este specifică persoanelor cu un control normal al vezicii, dar nu pot ajuge în timp util la toaletă din pricina unor afecţiuni precum artrita, care împiedică o deplasare rapidă.

Două sunt soluţiile de tratament în cazul acestei afecţiuni. Prima este o intervenţie chirugicală făcută sub anestezie locală şi presupune două incizii – una în zona inghinală şi alta în vagin. Chirurgul inserează o bucată de ţesut pentru a forma o curea care va susţine uretra şi vaginul, care preia munca muşchiului slăbit. Sau, se poate face o colposuspensie, sub anestezie totală, adică o incizie sub linia de bikini. Chirurgul întăreşte muşchii planşeului pelvian prin aplicarea de copci, ridicând colul vezicii.

Operaţia pentru incontinenţă de stres are o rată bună de succes, potrivit sursei mai sus citate.

O altă variantă sunt injecţiile cu colagen în colul vezical.Intervenţia se face sub anestezie locală şi presupune umplerea vezicii cu apă şi injectarea de colagen - ţesutul conjunctiv din oase şi piele – în mai multe locuri în jurul colului vezical. Această intervenţie ridică peretele vezicii şi micşorează tubul uretral pentru o rezistenţă mai mare la urinare.

Pentru a funcţiona la nivel optim, muşchii, ţesuturile moi şi ligamentele au nevoie de substanţa nutritive. Pe lângo o dietă sănătoasă ajută şi sucul de merişoare, un remdiu natural pentru tratarea infecţiilor urinare şi a cistitei. Poate fi luat şi sub formă de capsule – 200-300 de miligrame, o singură dată pe zi.

Alte suplimente sunt vitamina A – 25.000 de UI sub formă de betacaroten. Această vitamină ajută corpul să fabrice colagen şi să intensifice rezistenţa cartilajelor, care menţin organele în zona pelviană.

Vitamina C cu bioflavonoide – 500 de miligrame de două ori pe zi – sub formă de ascorbat de magneziu şi care poate ajuta la formarea de colagen în ţesuturi.

Calciul – 1.000 de miligrame, zilnic. Aceste minerale trebuie luat împreună pentru a îmbunătăţi controlul muşchilor vezicii urinare.