Igiena ne influenţează acţiunile

Reacţiile noastre diferă în funcţie de cât de curat este mediul în care ne desfăşurăm activitatea. Păstrarea curăţeniei ar putea fi o metodă necostisitoare de a stimula generozitatea, atunci când nu devine o obsesie.

Preocuparea pentru igienă este mereu în actualitate. Stilul activ de viaţă şi noile epidemii impun reguli de igienă cât mai stricte. Un studiu realizat recent în SUA demonstrează că oamenii sunt în mod inconştient mai corecţi şi mai generoşi atunci când se află în medii curate şi plăcut mirositoare.

Specialiştii au descoperit o îmbunătăţire a comportamentului participanţilor după doar câteva pulverizări de soluţie de curăţat geamuri cu parfum de lămâie. Aceste persoane au fost mai înclinate să se ofere voluntare în diverse acţiuni şi să doneze bani în scopuri caritabile.

Mediul curat ar putea avea un impact important şi asupra comportamentului copiilor. Astfel, micuţii care trăiesc într-un mediu curat şi care sunt învăţaţi să păstreze curăţenia vor avea ca adulţi mai puţine acţiuni necivilizate, sunt de părere oamenii de ştiinţă americani.

Studii anterioare au scos la iveală că igiena fizică are un impact major asupra gradului de toleranţă al unei persoane. Astfel, atunci când ne simţim curaţi, suntem mult mai puţin severi în judecăţile noastre morale şi ne lăsăm conduşi mai degrabă de intuiţie decât de raţiune.

Excesul de igienă, posibil pericol

Obiceiurile legate de igienă au rădăcini în perioada petrecută alături de părinţi şi apar de multe ori prin imitarea acestora. „Este vorba despre o investiţie afectivă pe care o face fiecare, raportându-se la casa în care şi-a petrecut copilăria", spune Anca Munteanu, psiholog în cadrul Centrului de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie.

Dusă la extrem, preocuparea pentru curăţenie poate fi semn de tulburare obsesiv-compulsivă. Boala se traduce prin prezenţa unor gânduri sau imagini deranjante legate de igiena precară, de exemplu, pentru înlăturarea cărora persoana în cauză execută anumite ritualuri.

Astfel, o persoană obsedată de microbi sau de murdarie îşi spală mâinile în mod repetitiv. Boala este diagnosticată doar în cazul în care asemenea activităţi afectează viaţa de zi cu zi. Multe persoane au doar o personalitate de tip obsesiv-compulsiv, în absenţa bolii.

Folosirea în exces a substanţelor dezinfectante poate face rău. Acestea distrug bacteriile care trăiesc în mod obişnuit pe suprafaţa pielii sănătoase şi care combat inflamaţia în caz de leziuni tegumentare.

Mai ales în cazul copiilor, stafilococii prezenţi în mod normal pe piele protejează împotriva declanşării unui răspuns exagerat din partea sistemului imunitar, care ar putea duce la iritaţii, la umflarea zonei lezate şi la creşterea durerii.

Legătură

Curăţenia şi bunătatea merg mână în mână, arată studiile. Însă obsesia pentru igienă poate duce la stres şi la alte probleme de ordin psihic.