Dr. Oana Clătici, medic dermatovenerolog: „Iubirile neprotejate de-o vară pot schimba viaţa“

În sezonul cald, „înfloresc“ infecţiile transmisibile sexual, fiindcă mai ales tinerii devin mai relaxaţi în ceea ce priveşte protecţia cu prezervativ, semnalează medicul Oana Clătici.

Intrarea în cabinetul Oanei Clătici, singurul medic dermatolog al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, este aglomerată şi în zilele de concediu. Săptămâna nu are suficiente ore de lucru pentru ca medicul Oana Clătici să poată să-şi consulte toţi pacienţii, mai ales acum, că a început deja sezonul cald şi problemele pielii în zone mai mult sau mai puţin vizibile sunt din ce în ce mai numeroase. Aceasta pentru că trăim un paradox al informaţiei, spune doctorul: cu cât suntem înconjuraţi de mai multe informaţii, cu atât parcă suntem mai puţin informaţi cu privire la problemele cu adevărat importante.

„Weekend Adevărul“: După vacanţa de 1 mai şi de Paşte, foarte multe persoane au suferit primele arsuri solare pe anul acesta, unele dintre ele foarte agresive. Mulţi cred că astfel îşi pregătesc pielea pentru expunerile ulterioare...

Dr. Oana Clătici: De obicei, odată cu 1 mai avem primii pacienţi cu arsuri solare, iar acum, că s-a făcut mai repede cald, probabil că numărul celor cu arsuri solare este şi mai mare. Şi fiecare dintre aceste arsuri este un pericol pentru piele, fiindcă pielea are memorie şi, cu timpul, pot apărea leziunile canceroase. Nu o să obosim să repetăm recomandarea „Mergeţi la un consult dermatologic!“. Pentru că mă uimeşte să văd persoane tinere, care, teoretic, sunt mai informate şi mai receptive, care nu dau importanţă leziunilor suspecte de pe piele. Mai ales persoanele de 30-40 de ani ignoră aluniţele.

Avem, într-adevăr, mai multe cazuri de cancer de piele?

Da, şi nu este vorba numai despre cancerul de piele cauzat de aluniţele modificate. În ultima vreme am diagnosticat tot mai des epitelioame bazocelulare, un tip de cancer de piele care nu este derivat din aluniţe. Epitelioamele apar, de obicei, după expuneri îndelungate la soare. Acest tip de cancer era întâlnit mai ales la persoanele care desfăşurau activităţi îndelungate în soare – agricultori, muncitori în construcţii, marinari – şi mai ales după 50-60 de ani. Dar am avut, de exemplu, un pacient de 40 de ani care a venit la mine pentru o cu totul altă problemă, dar eu am sesizat o leziune la nas, pe care acest pacient o ignora total şi care s-a dovedit a fi un epiteliom bazocelular. Bărbatul avea şi un fototip de piele închis, cum e fototipul nostru, al românilor, Fitzpatrick 3 (n. r. – persoane şatene, cu ochi căprui, care se bronzează şi care se ard rareori la soare). Era o persoană care nu folosea fotoprotecţie pentru că a spus că nu se arde niciodată, ci se bronzează direct, dar desfăşura multiple activităţi în natură, la mare, sporturi nautice. A spus că nu şi-a pus vreodată problema să se protejeze împotriva soarelui. Ei bine, acum e foarte informat, şi-a trimis chiar mai mulţi prieteni la control.

ABCD-ul aluniţelor

Dar la aluniţe ce ar trebui să ne îngrijoreze? 

Noi depistăm, cu ajutorul dermatoscopului, tot mai mulţi aşa-numiţi nevi displazici, aluniţe atipice adică. E foarte bine ca pacienţii să se ghideze după mult-mediatizatul ABCD – Asimetrie, Borders (margini neregulate), Culoare variabilă, Diametru în creştere. Există un pas foarte mic care se face de la nevul displazic la melanom, care poate avea loc peste cinci luni, peste un an, peste zece ani, este imprevizibil... Datoria noastră este ca atunci când observăm un nev care nu este în regulă, să recomandăm
scoaterea lui chirurgicală. Pacienţii vin mai ales pentru aluniţele proeminente, dar pe noi ne interesează foarte mult şi celelalte, la nivelul pielii. Cu toţi pacienţii care prezintă astfel de leziuni trebuie să avem o întreagă discuţie şi să le explicăm că sunt în perfectă siguranţă dacă nevul este scos.

Deci este un mit credinţa din popor că nu e bine să umbli la aluniţe... 

Da, întrebarea populară de la pacienţi este: „Dacă îmi cauzează?“. Şi eu le spun: „S-ar putea să vă cauzeze mai târziu dacă nu-l scoateţi“. Inclusiv colegii medici se întreabă dacă nu e periculoasă excizia, motivând că nu au niciun disconfort. E adevărat că e mai bine să nu-l operăm cu laser sau cu electrocauter, deşi ghidurile ne permit. Pentru că prin aceste proceduri e mai greu să ai siguranţa că ai scos aluniţa în totalitate, iar celulele nevice care rămân se pot înmulţi necontrolat. Dacă a fost eliminată total, putem vorbi de vindecare. Deci nevul displazic trebuie scos fie de medicii dermatologi cu aptitudini chirurgicale, fie prin
colaborarea acestora cu chirurgi plastici. Eu am o colaborare foarte bună cu medici chirurgi plasticieni. Eu văd dermatoscopic ce este acolo, ei nu fac nimic fără mine, eu nu fac nimic fără ei.

„E şi vina noastră, a medicilor“

Este adevărat că în sezonul cald „explodează“ şi infecţiile cu transmitere sexuală? 

Da, de altfel am observat că în ultimii ani nu se mai dă foarte mare importanţă bolilor transmise sexual. Nu avem statistici, nu mai ştim câţi suntem bolnavi, ne tratăm singuri... Sifilisul, gonoreea, herpesul genital, virusul papilloma uman sunt probleme foarte mari în România, suntem pe primele locuri la infecţiile de acest tip în Europa şi e păcat că nu ne informăm cu privire la ele. În sezonul cald, soarele ne binedispune, vine vacanţa, suntem mai relaxaţi din toate punctele de vedere, inclusiv din punctul de vedere al relaţiilor sexuale neprotejate şi cred că ar trebui să le explicăm mult mai bine pacienţilor care sunt semnele de
îngrijorare şi cât de importantă este protecţia. Eu am pacienţi tineri care vin cu leziuni atât de vizibile, încât pentru mine e de neînţeles cum au trecut neobservate sau ignorate. De exemplu, am avut pacient tânăr, de 20 de ani, cu HPV, cu nişte vegetaţii veneriene (n. r. – negi genitali) enorme. A făcut sex neprotejat şi cu prietena stabilă, şi cu vreo două-trei, cu câte a mai fost. Întrebarea mea e cum fetele acelea nu au văzut, că erau vizibile, nu aveai cum să le ratezi. Nu se informează, cred, nu pot să înţeleg.

Dar HPV-ul se poate transmite şi dacă se foloseşte prezervativ?

Da, uneori se poate transmite dacă vegetaţiile sunt dincolo de zona protejată de prezervativ, adică în zona pubiană. Dar, oricum, prezervativul oferă o protecţie importantă şi trebuie folosit neapărat. O altă infecţie care se transmite în general în cazul sexului neprotejat este cea cu Moluscum contagiosum, care se confundă cu nişte coşuleţe. De obicei, cei infectaţi cu acest virus încearcă să scoată aceste „coşuri“ şi ele se întind foarte mult. Iar infecţiile cu Chlamydia şi cu Mycoplasma, care sunt implicate în infertilitate, sunt periculoase tocmai pentru că nu dau simptome. Eu cred că este şi vina noastră, a medicilor, pentru că nouă unele lucruri ni se par de la sine înţelese şi eu îmi dau seama că pacienţii mei nu le ştiu.

Gonoree de la sex oral

Ce revelaţie aţi avut?

De exemplu, am avut pacienţi între 20 şi 40 de ani cu infecţii sexuale, foarte contrariaţi că suferă de o astfel de infecţie, fiindcă nu au avut contact sexual. Îmi spun că nu au făcut decât sex oral. Deci ei nu ştiu că se pot transmite prin sex oral absolut toate bolile transmisibile sexual. Am avut pacient cu scurgeri uretrale cauzate de infecţia cu gonococ luat prin sex oral. Tot prin sex oral se poate transmite sifilisul, care dă nişte leziuni în cavitatea orală. E cumplită lipsa de informare. Mie chiar îmi pasă, pentru că am un băiat care va creşte şi care poate să fie cuminte, dar să se îndrăgostească de o fată şi să ia o boală cu transmitere sexuală pentru că ea nu ştie că o are. Am avut, de exemplu, o pacientă tânără cu herpes genital luat într-o conjunctură nefavorabilă. A avut un singur prieten stabil, a înşelat-o şi a lăsat-o şi cu acest herpes. Iar ea a ajuns să facă măcar câte un herpes lunar şi are aproape doi ani de când nu are un prieten. Deci iubirile neprotejate de-o vară pot să schimbe viaţa unei persoane cât se poate de cuminţi... Ea a fost pur şi simplu ghinionistă.

„Crema de protecţie solară nu te face Superman!“

Crema solară este cu adevărat eficientă? Vă întreb pentru că unele studii arată că incidenţa melanomului, cea mai agresivă formă de cancer cutanat, rămâne aproape neschimbată indiferent dacă folosim sau nu crema de fotoprotecţie.

Cea mai bună metodă de a preveni problemele pielii cauzate de expunerea la soare este să folosim îmbrăcăminte protectoare, să nu ieşim din casă la orele amiezii, iar crema de protecţie trebuie să fie un ajutor în plus. Să o folosim pe zonele expuse: faţa, braţele şi picioarele. Multe persoane care vor citi vor recunoaşte că le-au apărut foarte multe aluniţe mici pe zonele expuse la soare. E o explozie a aluniţelor. Puteţi să vă gândiţi că toate aceste aluniţe vor creşte, se vor înmulţi şi mai tare, deci trebuie folosite aceste creme... Cremele de fotoprotecţie de foarte bună calitate sunt foarte scumpe, nu ni le putem permite toţi. Într-adevăr, sunt de preferat cremele dermatocosmetice, pentru că au studii clinice în spate. Dar eu le spun pacienţilor mei: „Crema de protecţie solară nu te face Superman!“. E adevărat că aceste creme te ajută mai ales să nu faci arsuri solare, te ajută să poţi să stai mai mult în soare, dar nu cu mult mai mult şi nu atunci când soarele este cel mai puternic. Este important, totuşi, ca aceste creme să aibă şi protecţie împotriva radiaţiilor de tip A, şi împotriva celor de tip B.

Dar ce ar trebui să facem? Să nu mai stăm deloc la soare?

Eu le spun aşa pacienţilor mei tineri cu foarte multe aluniţe sau cu aşa-numitul sindrom al nevilor displazici: „N-o să mai staţi niciodată la soare!“. Le dau întâi vestea proastă şi-i văd cum se-ntristează. Dar după aia le spun: „Dar fiindcă vă place soarele puteţi să mergeţi, totuşi, la mare, cu condiţia să respectaţi orele de expunere, să folosiţi cremă de protecţie solară cu factor 50+, iar după ce ieşiţi din apă să vă ştergeţi, să vă îmbrăcaţi şi să mergeţi la umbră“. Rămâne, totuşi, bucuria mării. Nu trebuie nici să ne izolăm, nici să devenim ipohondri, dar trebuie să ne protejăm.

Vi se întâmplă să vină la dumneavoastră pacienţi cu probleme ale pielii căpătate la cabinetele cosmetice?

Da. Mai ales pentru persoanele cu acnee, mersul la cosmeticiană e ca un drog. Iniţial, coşurile se ameliorează, dar după două-trei săptămâni are loc o explozie din cauza activării foliculilor pilo-sebacei din vecinătate. E un cerc vicios. Plus că rămân semne, pigmentările acelea inestetice. Nu se recomandă efectuarea peelingurilor pe timpul verii. Chiar dacă folosim creme de fotoprotecţie, există riscul hiperpigmentării. Şi după epilat pot apărea semne, hiperpigmentări şi foliculite. De altfel, după epilarea cu ceară în cabinetele cosmetice ne putem alege şi cu infecţii transmisibile sexual. De ce? Pentru că atunci când se face epilarea cu ceară şi sunt smulse firele de păr, locul de unde au fost extrase este foarte vulnerabil. Orice microb poate pătrunde, chiar şi virusurile transmisibile sexual care rămân fie pe cearşafuri, fie pe ceara care nu este de unică folosinţă, fie pe aplicatorul
de ceară.

Acest interviu a apărut în publicaţia „Weekend Adevărul“.